Directorul SRI, Eduard Hellvig: Dezbaterea despre legile securității e centrată doar pe SRI ceea ce poate da de gândit. Voi comenta conținutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate legislativ

Directorul SRI a avut o declarație de 11 minute transmisa presei pe internet. El nu a vorbit despre proiectul controversat apărut în presă. A spus doar că legile serviciilor secrete sunt în vigoare de zeci de ani și ar trebui aduse la zi. Hellvig a vorbit și despre securism, un virus care, spune el, afectează societatea românească.

Directorul SRI a trecut în revistă activitatea sa în funcția de director SRI și a transmis că orice tentativă de întoarcere la reglementările de tipul celor din regimul comunist trebuie respinsă din start.

Eduard Hellvig a încheiat afirmând că, atât timp cât timp va fi într-o funcție publică, va lupta ca să nu aibă loc abuzuri împotriva cetățeanului.

Declarații ale directorului SRI, Eduard Hellvig:

– De peste două săptămâni în spațiul public se discută de un pachet de legi și cum ar putea influența democrația.

– Dezbaterea e centrată doar pe SRI ceea ce poate da de gândit

– Declarația poate arăta viziunea SRI de azi

– Structurile de informatii trebue să fie în sprijinul cetășenilor respectând drepturile civile

– Voi comenta conținutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul legislativ,  SRI are doar rol consultativ

– Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul ratat în ultimii 30 de ani

–  Singurele legi existente sunt cele adoptate la începutul anilor ’90, iar forma lor permite constant interpretări neclare.

– SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România.

– În acelaşi timp, adaptarea legislaţiei trebuie să ţină cont de reperele României de astăzi. Suntem o societate democratică, parte din familia occidentală, membră a Uniunii Europene şi NATO şi principiile democratice trebuie mereu să prevaleze.

– Avem modele occidentale care ne pot inspira şi cred că orice tentativă de întoarcere la reglementările de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start

– Este o idee total greşită că în anul 2022 serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model (…) ţinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină şi total opusă unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă”,

– Principiile democratice trebuie mereu să prevaleze. Orice tentativă de întoarcere la reperele din comunism e total greșită.

– Ce înţeleg eu prin Securitate şi securism: Securitatea a fost mai mult decât o instituţie represivă, ea a devenit, prin puterea discreţionară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalităţi, un corector de comportament, un judecător absolut şi un administrator cu rol coercitiv al conştiinţelor.

– Laboratoarele Securităţii au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar viruşii dezvoltaţi în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră.

– Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea foarte abil tocmai o reflexie de tip totalitar.

– Este acea idee că în spatele a orice se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm.

– Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, în realitate este virusul însuşi

– Despre Securitate și securism trebuie să învățăm în manualele de istorie.

– Eu vreau să consolidăm împreună societatea civilă pentru ca România să se vindece de securism,

–  Sunt primul director SRI care a condamnat public Securitatea,

– În 2016 am spus ceva ce susțin și acum: funcția de director să fie limitată la maximum 2 mandate.

– SRI este singura instituție deținătoare de arhivă a fostei Securități care și-a îndeplinit datoria legală și morală.

– Am evitat constant să reacționăm chiar și când au avut loc multiple atacuri politice incorecte împotriva instituției și a mea.

– Am susținut includerea la Academia de Informații a unor cursuri despre totalitarism.

– Am reformat întreaga școală doctorală. Numărul tinerilor care vor să se înscrie în SRI a crescut.

– Ca tânăr absolvent, am fost la proteste publice pentru a cere legea lustrației și o reformă în societate.

– Înțeleg personal ce înseamnă abuzul unui stat împotriva cetățenilor, de aceea cât timp voi fi într-o funcție publică voi lupta pentru ca aceste abuzuri să nu aibă loc.

Ministrul Justiției nu a fost sesizat oficial despre pachetul legilor securității

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a declarat, joi, după ședința de guvern că instituția condusă de el nu a fost sesizată oficial cu privire la un pachet de legi din zona securităţii naţionale. Întrebat despre draftul legilor securității apărute în media, Cătălin Predoiu a spus că nu se poate pronunța decât pe sesizări oficiale ale Ministerului Justiției.

Când ele vor intra în Ministerul Justiției le vom analiza și ne vom pronunța prin aviz, așa cum facem cu toate proiectele de lege. Nu mă pot pronunța decât pe sesizări oficiale ale Ministerului Justiției, a arătat Cătălin Predoiu.

Iohannis: Primul draft nu era destinat publicului

Pe același subiect, președintele Klaus Iohannis a declarat în urmă cu o săptămână că avem legi pe domeniul securității naționale făcute la începutul anilor ’90. Lucrurile trebuie adaptate. Primul draft nu e destinat publicului larg. Cineva, știm cine, a considerat că e bine să le dea pe surse.

Pachetul de modificare a legilor privind siguranța națională, apărut în media, conține mai multe prevederi controversate: obligarea civililor să colaboreze cu serviciile la cererea acestora, anchetarea ofițerilor doar cu acordul șefului de serviciu și de către procurori speciali, scoaterea procurorilor din procedura de acordare a mandatelor de siguranță națională sau posibilitatea ca președintele României să aibă ultimul cuvânt în CSAT, dacă nu există consens asupra unei decizii.

Magistrații amenință cu sesizarea CE și CJUE

Asociaţiile de magistrați au reacționat după apariția acestui draft și au transmis că ar putea sesiza Comisia Europeană și chiar Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul noilor legi ale securității, dacă acestea vor rămâne în forma actuală.

Ce prevede proiectul

Proiect: Puteri sporite pentru serviciile secrete – angajați anchetați de procurori desemnați special, Parlamentul scos din procedura de demitere a directorului. Critici ale organizațiilor neguvernamentale

Angajații SRI ar putea fi anchetați doar de procurori desemnați special, o percheziție într-un sediu al serviciului ar putea fi făcută doar cu încuviințarea președintelui țării, iar Parlamentul este scos din procedura de demitere a directorului serviciului secret.

De asemenea, agenții vor putea solicita sprijin în acțiuni oricărei persoane, iar aceasta va fi obligată să păstreze secretul.

Sunt câteva dintre prevederile din proiectul de lege pentru organizarea SRI, consultat de jurnaliștii de la G4 Media.

Documentul, care ar urma să transforme SRI în Autoritate Națională în domeniul interceptării comunicațiilor, nu a fost făcut public.

Liderii politici evită să facă declarații pe această temă.

„Parlamentul a constituit o comisie specială și nu vom discuta legile siguranței naționale până nu vine întregul pachet la Parlament, cu avizele din guvern”, a declarat Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.

Mai multe organizații neguvernamentale, printre care ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Centrul pentru Inovare Publică, au criticat dur proiectul într-o scrisoare intitulată „Republica Militară România”.

Semnatarii cred că, dacă o astfel de lege ar intra în vigoare, ar încălca grosolan drepturile fundamentale.

Reprezentanții societății civile susțin că acest proiect de lege a fost precedat de mai multe acte normative care au încercat să crească gradual puterile structurilor de forță. Ar intra aici Codul Comunicațiilor, filtrarea investițiilor străine din țări din spațiului extracomunitar și proiectul de cloud guvernamental.