Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

"Dincolo de uşă începe timpul. Îndrăzniţi!" Muzeul Naţional al Ţăranului Român invită la (re)vizitare

În 5 februarie, Muzeul Naţional al Ţăranului Român împlineşte 26 de ani de la (re)înfiinţare şi invită publicul la o (re)vizitare. Muzeul prezintă o viziune unică asupra lumii ţăranului român şi a civilizaţiei sale, nu are ghizi, iar obiectele îşi spun singure povestea sau sugerează curgerea timpului. Timp de trei zile, expoziţia permanentă a muzeului poate fi vizitată gratuit.

05 Februarie 2016, 09:30 (actualizat 08 Februarie 2016, 09:22) | documentar de Liliana Teică |
Muzeul Țăranului Român se închide, pentru a fi consolidat
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Din 8 februarie, Muzeul Ţăranului Român, dedicat păstrării şi expunerii artei şi tradiţiilor populare şi care administrează cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România, va intra în consolidate şi restaurare. Pentru o periodă de 18 luni, îşi va opri povestea expunerii sale, dar până atunci, muzeul invită la o (re)vizitare.

Printr-un exerciţiu de admiraţie şi de memorie a imaginii, suntem chemaţi să revizităm frumuseţea discursului muzeal, prin care Horia Bernea, Irina Nicolau şi echipa MŢR a anilor ´90 au recuperat o lume uitată, a bunicilor şi a străbunicilor noştri, dându-i viaţă aşa cum niciun alt muzeu românesc nu a făcut-o.

(w220) AfiÅŸ MuzeÎn zilele de 5, 6 şi 7 februarie, între orele orele 10 şi 18, sălile FRUMUSEŢEA CRUCII, FAST, RECULEGERE, MOAŞTE, FERESTRE, TIMP îşi aşteaptă oaspeţii acasă, cu cuvintele: Dincolo de uşă începe timpul. Îndrăzniţi !

Sâmbătă, 6 februarie, invitaţie la întâlnirea - atelier (tur ghidat prin Muzeul Național al Țăranului Român), de la ora 11.30 la 15.00, cu Lila Passima (MŢR). Este destinată, în special, studenţilor şi masteranzilor din domeniul artelor, etnografiei şi antropologiei, intrarea se face numai pe bază de rezervare, în limita unui număr de 25 de participanţi.

Duminică, 7 februarie, muzeul ne dă întâlnire din nou, între orele 15 şi 18, la Clubul Ţăranului, pentru o discuţie, vizionarea filmul documentar „Naşterea”, realizat de Marius Caraman în anul 1999, şi pentru a asculta o poveste despre muzeu descusută în zeci de imagini cu Lila Passima. Intrarea este liberă.

Muzeul de la Şosea. Mereu actual. Din 1906.

Muzeul a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei.

Alexandru Tzigara-Samurcaş a fost primul director şi muzeul a funcţionat în clădirea fostei Monetării a Statului până în 1912, când s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea neoromânească a Muzeului de la Şosea, cum l-au numit bucureştenii multă vreme.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii româneşti de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului instituţiei Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

În anul 1941, după 29 de ani de lucrări şi având de înfruntat adversităţile vremurilor şi ale oamenilor, a fost finalizat monumentul de arhitectură care este sediul actualului Muzeul al Ţăranului Român.

Viziunea despre menirea şi amenajarea unui asemenea muzeu a fost exprimată şi prin schimbarea repetată a denumirii muzeului, care a devenit curând “Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională”, iar apoi “Muzeul de Artă Naţională Carol I”.

Evitând să devină cazarmă a “armatei eliberatoare”, clădirea a adăpostit, începînd cu 1953,“Muzeul Lenin-Stalin“, apoi a fost “Muzeul Partidului Comunist Român, a Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România“, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu.

Colecţiile de artă tărănească au fost fi alungate din sediul lor şi adunate o vreme în clădirea Palatului Ştirbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui “Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România“ sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului, unde au aşteptat, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Pe 5 februarie 1990, Andrei Pleşu, ministrul de atunci al culturii, la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică, l-a numit pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

Vom studia satul, omul actual, ţăranul aşa cum este, dar vom înţelege ce s-a întîmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradiţional” spunea atunci  Horia Bernea. Muzeul Ţăranului Român devenea muzeul unei spiritualităţi oarecum atemporale, de care iniţiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiţi şi pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală.

În anul 1996, reprezentanții muzeului au primit Premiul EMYA pentru muzeul european al anului, iar în anul 2004, premiul „Mihai Băcescu” pentru patrimoniu, obţinut pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat Ţinuturile României – Ţara Haţegului, rod al parteneriatului dintre Centrul GeoMedia, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul ,,Grigore Antipa”.

Un tur virtual al muzeului poate fi vazut aici.

Muzeul Ţăranului Român deţine una dintre cele mai bogate colecţii de obiecte ţărăneşti din România, aproape 90.000 de piese – ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. – din toate provinciile româneşti.

(w400) Casă înArhiva de Imagine a Muzeului Ţăranului Român deţine şi o serie de fotografii vechi, iar mica „rezervaţie arhitectonică” a bisericilor de lemn din Groşii Noi, Juliţa şi Troaş (Arad) şi Lunca Moţilor (Hunedoara), aflată din anul 1991 sub protecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român, face parte dintr-un plan mai amplu al muzeului iniţiat în scopul refacerii legăturii cu pământul şi cu instituţiile satului tradiţional.

Muzeul Tăranului Român organizează ateliere de creativitate şa care invită şcoli, grădiniţe, licee şi fundaţii  la activităţi de desenat, pictat, cusut şi ţesut, la poveşti şi muzici,  la vizite şi lucru în sălile muzeului.

Muzeul are un magazin de obiecte ţărăneşti, un cinematograf, o librărie şi un club pentru concerte sau lansări de carte.

surse

muzeultaranuluiroman.ro

 

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 6°C
IASI 3°C 9°C
CLUJ 0°C 4°C
CONSTANTA -2°C 4°C
CRAIOVA 2°C 4°C
BRASOV -3°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Februarie 2019, 16:10
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-02-2019
Deschidere: 7856.01
Maxim: 7881.87
Mimim: 7759.22
Variatie: -1.13%
TLV
1.91
2.39%
BRD
12.10
2.28%
SNG
31.60
1.56%
FP
0.89
0.22%
SIF1
2.20
0.46%
SNN
9.33
0.97%
TGN
341.00
0.58%
SIF3
0.25
1.4%
SNP
0.34
1.43%
SIF5
2.04
0.49%
ARHIVĂ ȘTIRI