Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Dilema Romgaz: banii vin din Londra, viitorul e la Bucureşti

O bursă firavă, în care tranzacţiile abia ating 6,9 milioane de euro pe zi, freamătă nervos în aceste zile. În toamnă se vor lista, în fine, două "campioane" din energie: Romgaz şi Nuclearelectrica. Brokerii români sunt însă îngrijoraţi de perspectiva, probabilă, ca Romgaz, cea mai profitabilă corporaţie a statului, să se avânte spre Londra, inima financiară a Europei. Asta pentru că statul speră să încaseze 600 de milioane de euro pentru 15% din acţiunile Romgaz. O ţintă ambiţioasă care pune autorităţile în faţa unei dileme: vrem să încasăm mai mulţi bani sau să dezvoltăm piaţa bursieră locală?

02 August 2013, 21:57 (actualizat 02 August 2013, 23:03) | Lidia Moise |
Bursa de la Londra / FOTO: Foto: Georges Dekeerle/Getty Images

Dacă vrem bani, ei trebuie căutaţi la Londra, sau poate la Varşovia, dacă vrem să dezvoltăm piaţa locală de capital, aruncăm tot pachetul de acţiuni pe firava Bursă de Valori din Bucureşti, spune analistul economic Aurelian Dochia.

O listare duală, la Londra şi la Bucureşti, ar egala până la urmă preţurile, iar cel din City-ul londonez ar ridică, cel mai probabil şi cotaţia de la BVB, adaugă Dochia.

Actorii pieţei de capital privesc însă aproape cu repulsie ideea listării producătorului român de gaze naturale la cota Bursei de Londra, deoarece au obosit aşteptând intrarea în piaţa de capital românească a marilor coloşi din energie, de calibrul Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica.

"Nu există reţete care să ne garanteze că varianta listării duble este optimă. S-ar putea să defavorizeze Bursa (nr. din Bucureşti). Riscăm chiar un efect de antrenare pentru alte companii, care să prefere o piaţă mai mare", spune Stere Farmache, membru în boardul BVB şi fost preşedinte executiv al Bursei. "Romgaz e aşteptat de ani buni...", adaugă Farmache.

Farmache: BVB e la un click distanţă de orice investitor din piaţa globală

Într-adevăr dilema autorităţilor privind listarea Romgaz închide un perfect cer vicios. Bursa locală nu are adâncime financiară, are puţine oferte, rulează sume mici de bani şi e insuficient frecventată de investitorii mari de portofoliu. A fost ignorată sistematic de autorităţi, asfel încât aproape că a rămas o afacere de familie, cu 2-3.000 de jucători activi. Cei care preferă o listare londoneză au argumentul vizibilităţii, al uşurinţei de a atrage investitori de portofoliu puternici, dispuşi să plaseze bani într-o afacere care are nevoie, între noi fie vorba, de investiţii majore în următorii ani. Aceşti investitori puternici n-ar fi interesaţi de o piaţă mică, deoarece ei au o mobilitate mare. Mişcă banii rapid, uneori vor să marcheze un profit, iar pentru asta au nevoie de platforme mari, cu mulţi bani, aşa încât o vânzare masivă de acţiuni să aibă cumpărători şi, mai ales, să nu facă zgomot, deoarece aşa scade el preţul. Bursa din Bucureşti tocmai asta nu are: aici nu forfotesc investitorii, e o apă calmă. Prea calmă.

Farmache respinge însă ideea că lipsa de adâncime a pieţei bucureştene ar stânjeni schimburile cu acţiuni, cu argumentul marii pieţe globale din epoca Internetului. "Bursa din Bucureşti e la un click distanţă de orice investitor din piaţa globală", spune fostul şef al pieţei de capital.

Deocamdată ştim că Romgaz ar putea intra în grupul extins al marilor corporaţii ale căror acţiuni se vând la Bursa din Londra, în inima financiară a lumii. Pentru a obţine 600 de milioane de euro pentru pachetul de acţiuni scos la vânzare de stat se profilează o listare duală, la Bucureşti şi Londra. Nu este exclusă nici o aşezare la Bursa din Varşovia, de departe cea mai mare piaţă de capital a regiunii central şi est europene.

Oficialii Ministerului Economiei au anunţat că intenţionează să listeze Romgaz în toamna acestui an, însă experţii Trokăi finanţatoare consideră că această dorinţă este "ambiţioasă", eufemism care ascunde o atitudine sceptică. Ei pândesc însă acest exerciţiu de listare cu maximă atenţie, deoarece îl consideră un test esenţial pentru ştampilarea acordului de asistenţă ce va fi semnat de România cu FMI şi Comisia Europeană, devedind seriozitatea autorităţilor române. Varujan Vosganian, ministrul economiei, de altfel partizan al listărilor la bursă a companiilor statului, consideră că procesul de listare este deja destul de avansat. Oferta publică iniţială a acţiunilor Romgaz va fi intermediată de un consorţiu cu remarcabile abilităţi de a atrage interesul investitorilor, dacă observăm că în el s-a implicat Goldman Sachs, legendara bancă de investiţii, cea mai eficientă şi spectaculoasă din lume. Parteneriatul dintre Goldman Sachs pe de o parte, Erste Group, alături de BCR şi Raiffeisen Capital&Investment, pe de altă parte, poate asigura cel puţin o listare optimă, oriunde s-ar petrece ea.

Nu doar Romgaz, această adevărată perlă a coroanei posesiunilor Ministerului Economiei, va fi listat în octombrie, ci şi Nuclearelectrica, companie care produce aproape o cincime din energia ţării. Dacă acest calendar va fi respectat, listările s-ar produce aproape simultan cu obţinerea aprobării unui nou acord stand-by de la boardul FMI şi de la Ecofin. Acordul negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană include, şi de astă dată, punctele cheie ale tranformării companiilor statului în companii eficiente. Finanţatorii instituţionali au insistat asupra continuării şi îmbunătăţirii programului de instalare a unor echipe de manageri privaţi la cârma companiilor controlate de stat şi asupra programului de listări la Bursa de Valori din Bucureşti.

Pentru Goldman Sachs ar fi o treabă mai uşoară să listeze Romgaz la Londra, admite Farmache, temându-se însă de o supraevaluare a cotaţiilor acţiunii Romgaz, o companie care are nevoie de investiţii masive în următorii ani pentru a se dezvolta. "Dacă aş şti că o eventuală dublă listare ar injecta lichiditate în piaţa românească, aş vota cu două mâini în favoarea acestui exerciţiu", spune Farmache.

Cât de firavă e totuşi Bursa?

Piaţa de capital românească are tranzacţii puţine, cu sume derizorii jucate de un număr mic de investitori. La Bucureşti sunt listate doar 80 de companii, iar capitalizarea pieţei este extrem de subţire, undeva la 11% din produsul intern brut al anului trecut, potrivit datelor casei de brokeraj Alpha Finance.

Anul trecut în piaţa bursieră din Bucureşti s-au mişcat doar 7,4 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro), sumă infimă dacă o comparăm, de pildă, cu rulajul pieţei similare din Varşovia, de peste 200 de miliarde de euro. Piaţa din Bucureşti a depins, în mare măsură, de schimburile cu acţiunile Fondului Proprietatea, care au avut o pondere de 43% din valoarea tranzacţiilor, potrivit calculelor lui Răzvan Paşol, preşedintele casei de brokeraj Intercapital Invest.

"Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni pe piaţa reglementată a BVB a fost de 30 milioane lei în 2012, faţă de 39 milioane în 2011, 22 milioane în 2010 şi 20 milioane în 2009", a constatat Paşol. Comparaţia cu cele peste 400 de milioane de euro care s-au mişcat zilnic în 2012 în platforma bursieră din Varşovia aruncă o umbră peste piaţa românească. În ultimele trei luni ale acestui an tranzacţiile zilnice rămân anemice, cu o medie zilnică de 6,9 milioane de euro. Aceste cifre alcătuiesc ecuaţia alegerii platformei bursiere care este mai profitabilă pentru o listare de succes, mai ales dacă vorbim de o companie puternică.

Totuşi, chiar dacă sunt oarecum sentimentale, argumentele actorilor principali ai pieţei de capital româneşti sunt la rândul lor puternice. Piaţa nu s-a dezvoltat deoarece statul a ezitat şi a amânat sine die listările companiilor sale fanion. Mai este însă şi o altă faţă a medaliei. În general piaţa financiară românească a rămas în urmă. Fondurile private de pensii, deşi investesc o zecime din banii lor în acţiuni, au acumulat prea puţini bani pentru a susţine piaţa bursieră. La finalul primului trimestru fondurile de pensii private aveau în portofolii 11,2 miliarde de lei (2,54 miliarde de euro), potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, arbitrul pieţei.

Ele plasareseră puţin peste un miliard de lei în acţiuni, preferând să investească în titluri de stat. Fondurile mutuale sunt subdezvoltate, plătind şi astăzi tributul prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii (FNI), care a lăsat ca moştenire o neîncredere în acest tip de plasamente.

Totuşi, piaţa românească poate atrage investitori străini şi nu trebuie subestimată, avertizează Farmache. "Când s-a listat Transgaz, e drept că asta se întâmpla în 2007, înainte de criză şi într-o perioadă de expansiune a economiei româneşti, investitorii s-au înghesuit să cumpere acţiunile transportatorului naţional de energie electrică. S-au mişcat atunci 1,7 miliarde de euro, semn că o ofertă bună poate coagula energiile investitorilor şi la Bucureşti", a adăugat Farmache. Este un ultim argument al jucătorilor din piaţa românească. Ei au aşteptat atât de mult această listare, încât acum spun, vorba proverbului, că un dar îndelung aşteptat este deja plătit.

Perla nucleară

Romgaz nu este singura listare spectaculosă a toamnei. Potrivit calendarului anunţat recent de oficiali ai Ministerului Economiei, statul intenţionează să vândă şi un pachet de 10% din acţiunile Nuclearelectrica, producătorul român de energie nucleară, tot prin piaţa de capital, probabil tot în octombrie.

Listarea Nuclearelectrica SA, companie care produce aproape o cincime (18%) din energia ţării, se va face printr-o majorare de capital. Banii obţinuţi vor fi folosiţi de către Nuclearelectrica, pentru a susţine financiar subsidiara sa, EnergoNuclear, compania care va construi unităţile 3 şi 4 ale centralei atomoelectrice de la Cernavodă, proiect aflat în impas. Costurile construcţiei celor două unităţi sunt imense, ajungând la 6,5 miliarde de euro potrivit unui calcul întocmit de experţii de la Ernst&Young.

Separat de faptul că energia nucleară este relativ ieftină, proiectul de extindere a centralei atomice are sens în viitor. Reglementările internaţionale, relativ stricte în domeniu, limitează durata de viaţă a unei centrale nucleare. Astfel reactorul 1 va mai funcţiona încă 13 ani, până în 2027, iar Unitatea 2 mai are 25 de ani de "viaţă", până în 2038. Investiţiile în extindere se coagulează relativ greu, fapt dovedit de dificultăţile întâmpinate de acest proiect, iar construcţia însăşi durează câţiva ani. Un consorţiu format din casa de brokeraj românească Swiss Capital şi BT Securities, divizia de piaţă de capital a Băncii Transilvania. Această colaborare, exclusiv locală, anunţă o listare doar la Bursa de Valori din Bucureşti.

Listarea, care se va realiza printr-o majorare cu 11,077% a capitalului social, acum în sumă de 2,537 miliarde de lei (echivalent cu 573 milioane de euro), va include o etapă preliminară în care acţionarul minoritar, Fondul Proprietatea, îşi va putea exercita dreptul de a-şi menţine intactă poziţia. Fondul Proprietatea deţine 9,72% din capitalul Nuclearelectrica şi pentru a-şi păstra intact pachetul, ar trebui să cumpere 1.077% din acţiunile scoase la vânzare. Apoi restul de 10% din acţiuni vor fi oferite investitorilor.

Rămâne de văzut ce valoare îi va da piaţa producătorului de energie nucleară. "Zestrea" sa este însă mult mai consistentă decât o arată capitalul social. Potrivit datelor afişate de companie, doar valoarea contabilă a celor două unităţi care funcţionează depăşeşte 6,3 miliarde de euro (peste 1,4 miliarde de euro).

Pe de altă parte, compania are datorii pe termen lung în sumă de 2,3 miliarde de euro, în mare parte faţă de banca franceză Societe Generale, bani care au finanţat construcţia Unităţii 2 a centralei, dar care sunt obţinute cu garanţia statului român.


În ciuda unui an în care consumul a fost mai mic, în 2012 Nuclearelectrica a afişat un profit înainte de impozitare de 67 milioane de lei, subţiat însă de datorii fiscale mai vechi către stat. Pachetul consistent de datorii a ros şi el din profitul companiei. Experţii săi au calculat că o depreciere anuală cu 1% a leului faţă de monedele în care are datorii umflă costurile companiei cu 21,8 milioane de lei. În 2010 leul s-a depreciat cu 2,5%, ceea ce a apăsat, evident, asupra costurilor financiare ale companiei.

Deşi aparent statul nu-şi va vârî în buzunare banii obţinuţi din operaţiunea de listare a Nuclearelectrica, sumele râmânând în conturile companiei, miza capitalizării constructorului celor două reactoare de la Cernavodă este esenţială pentru strategia energetică a ţării. Deja s-au investit sume consistente în construcţiile preliminare. Succesul acestei listări va fi esenţial pentru atragerea unor investitori dispuşi să finanţeze construcţia celor două reactoare nucleare aflate în portofoliul subsidiarei EnergoNuclear. Guvernul speră să atragă investitori chinezi care să finanţeze proiectul. Este, deci, de aşteptat ca Nuclearelectrica să dinamizeze schimburile cu acţiuni ale Bursei.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 11°C 12°C
IASI 9°C 7°C
CLUJ 10°C 7°C
CONSTANTA 11°C 11°C
CRAIOVA 15°C 13°C
BRASOV 8°C 8°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 26 Martie 2019, 08:54
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 25-03-2019
Deschidere: 8031.5
Maxim: 8031.5
Mimim: 7913.86
Variatie: -0.96%
BRD
12.64
1.25%
SNN
9.70
0.31%
FP
0.89
0.34%
TLV
2.08
2.13%
SNG
31.85
0.31%
SIF5
2.07
1.43%
EL
10.44
1.54%
TGN
331.00
1.35%
TEL
20.15
2.67%
DIGI
24.55
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI