Mulţi patroni de hoteluri şi pensiuni au înţeles că trebuie să-şi regândească afacerile în 2022, ca să îşi poată păstra clienţii în cazul unui nou val de infectări. Cum 30 la sută din operatorii HoReCa au stat mai mult închişi anul trecut şi au rămas fără angajaţi, soluţia e... digitalizarea. Au trecut la recepţioneri virtuali, iar accesul în camere se va face printr-o simplă scanare a telefonului pentru a reduce interacţiunea umană.
Lara este primul recepţioner virtual din România. Le răspunde în engleză, germană, română şi spaniolă turiştilor care se cazează la un hotel din Braşov. Poate comanda chiar şi taxiul. E una dintre soluţiile patronilor care vor să facă economii şi renunţă la angajaţi. Aşa se reduce interacţiunea, dar şi riscul de infectare.
Dacă înainte de pandemie industria HoReCa cuprindea 40 de mii de firme româneşti şi avea 5 miliarde de euro cifra de afaceri, după primul an de restricţii profitul restaurantelor şi hotelurilor a scăzut cu 77%.
Potrivit unui studiu, aportul industriei HoReCa la produsul intern brut este de 5,07%. Impactul financiar din TVA este de peste 3 % , impactul social de 0,91% prin salariile date angajaţilor şi un impact financiar indirect prin intermediul furnizorilor şi investiţiilor de 0,74%.
Guvernul a alocat două miliarde şi jumătate de lei ca să ajute industria ospitalităţii. Din cei 10 mii de patroni de hoteluri, restaurante şi pensiuni care au aplicat în program, 8 300 au primit banii în decembrie. E un ajutor de 20% din diferenţa dintre cifra de afaceri din 2019 şi cea din 2020.