Diagnosticul greşit, o problemă frecventă. În Capitală, jumătate dintre pacienţi au primit diagnostic greşit

28 noiembrie 2017, 23:58

Pentru Ana-Maria, coşmarul a început în urmă cu doi ani, când a fost diagnosticată cu cancer mamar. Medicul care o trata atunci i-a propus extirparea unei părţi din sân, cu menţiunea că vor vedea apoi ce se întâmplă, în caz de recidivă. Tânăra a simţit că ceva nu este în regulă. A apelat la o clinica specializată în a doua opinie medicală.

„Am zis că vreau să mai cer o părere. Am căutat pe Internet şi am ajuns la clinica asta. Am făcut şi chimioterapie înainte de operaţie. Intervenţia a fost totală, cu extirparea sânului şi reconstrucţie mamară”, povesteşte Ana-Maria.

Reporter: Dacă ai fi făcut cum ţi s-a spus prima dată?

Ana-Maria: Era eronat! Era mult mai rău!

Grav este că foarte mulţi români s-au regăsit în situaţii similare cel puţin o dată în viaţă. Un studiu recent arată că jumătate dintre bucureşteni au primit cel puţin o dată un diagnostic greşit. Fie din cauza lipsei dotărilor din spitale, fie din neatenţia doctorilor. Unii au rămas cu sechele pe viaţă.

„Util ar fi, în bolile ameninţătoare de viaţă, când diagnosticul se referă la o astfel de boală (…) ca pacientul  să se adreseze încă unui medic sau unei organizaţii de medici”, spune Marilena Stănculete, medic generalist.

Acelaşi studiu arată că pacienţii care suferă de afecţiuni oncologice, neurologice şi endocrinologice au primit cele mai multe diagnostice greşite.

Doctorul Cristian Scurtu, şeful secţiei de onco-pediatrie a spitalului Marie Curie din Capitală vede zilnic astfel de cazuri trimise din toată ţara. Ştie câtă muncă este în spate, pentru ca pacientul să primească un diagnostic şi un tratament corecte.

„Ca să pui un diagnostic trebuie să ai o echipă. Nu pune un doctor. În echipă trebuie sa fie un oncolog, hematolog, anatomopatolog şi poate un chirurg imagist. O echipă, altfel e foarte uşor să greşeşti diagnosticul. Nici nu ai voie să spui că un copil are o tumoră fără un anatomopatolog„, explică medicul Cristian Scurtu.

În România nu exista, deocamdată, cifre exacte pentru cazurile diagnosticate greşit. Subiectul este însă dezbătut intens în celelalte ţări europene.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite