Dezincriminarea unor fapte, condiții suplimentare pentru încadrarea în sfera infracțiunilor. Concluzii DNA după modificarea Codului penal

Potrivit DNA, la infracțiunea de dare de mită, modificările aduse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite pentru care nu s-a formulat denunț în termen de 1 an de la săvârșirea faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto.

La traficul de influență, condiția suplimentară ca fapta să fie săvârșită strict în scopul obținerii unui folos material și cerința ca promisiunea să fie urmată de intervenție restrâng extrem de mult domeniul de aplicare a infracțiunii.

Abuzul în serviciu este practic dezincriminat, atrag atenția procurorii, iar abuzul cu obținere de folos pentru sine sau pentru altul este abrogat.

DNA subliniază și că s-a exclus în mod nejustificat abuzul în serviciu dintre infracțiunile cu consecințe deosebit de grave (pentru care limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorau) cu consecința reducerii termenului de a prescripție, ceea ce înseamnă că autorii faptelor nu mai pot fi trași la răspundere penală.

„Deși aparent aria confiscării extinse se lărgește și va cuprinde toate infracțiunile cu pedepse mai mari de 4 ani, se introduc condiții suplimentare care îngreunează aplicarea instituției confiscării extinse”. DNA exemplifică și spune că se cer probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activitățile infracționale producătoare de bunuri și bani, or probele certe, dincolo de orice îndoială „reprezintă un standard de probă străin unui proces juridic rațional, practic de neatins”.

Potrivit modificărilor, confiscarea nu poate aduce atingere drepturilor terților dobânditori cu titlu oneros de bună–credință, mai explică procurorii DNA.

Potrivit lor, se restrânge sfera funcționarului public. Este eliminată astfel o întreagă categorie de persoane care exercită servicii de interes public (notari, experți judiciari etc).

DNA arată că se restrânge în mod nejustificat și sfera informațiilor nedestinate publicității, „ceea ce va influența conținutul tuturor infracțiunilor care conțin această sintagmă, având ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte ce aduc o atingere gravă valorilor ocrotite de lege”.

„Modificările privind infracțiunea de favorizarea faptuitorului îngreunează pedepsirea corupției în sistemul judiciar, adică acele fapte care vizează cumpărarea soluțiilor procurorului / judecătorului, traficarea influenței în acest scop”, se arată la punctul 8 din documentul de evaluare. Astfel, s-ar crea „imunități discreționare în fața legii”.

„Nu există nicio decizie CCR sau directivă UE care să impună o asemenea modificare, după cum textul nu este justificat de o nevoie socială reală”, concluzionează procurorii în acest context.

O altă constatare: se dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă și se obstrucționează înfăptuirea justiției.

DNA atrage atenția că limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca pedepsele ce se pot stabili în caz de concurs de infracțiuni să încurajeze infracționalitatea multiplă și recidiva.

Infracțiunile de corupție și cele asimilate, precum și a infracțiunile de fraudare a fondurilor europene intră în sfera celor pentru care acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, devine circumstanță atenuantă, subliniază în continuare procurorii DNA.

La stabilirea pedepsei închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere, obligațiile impuse capătă un caracter facultativ, ceea ce slăbește forța coercitivă a acestui tip de pedeapsă, o face mai puțin eficientă și descurajantă, constată anchetatorii anticorupție.

Potrivit ultimei concluzii, liberarea condiționată în cazul pedepsei închisorii se va realiza mult mai ușor.

Evaluarea DNA a fost transmisă astăzi și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.