Detectarea imaginilor „deepfake”, o provocare a noilor tehnologii. Imaginile false amenință nu numai sfera intimă a individului, ci și pacea socială

20 februarie 2021, 17:47

„Deepfakes” se numesc materialele audio și video manipulate atât de puternic, încât cei neavizați să nu poată face diferența.

Platforma Buzzfeed s-a numărat printre primii care au atras atenția asupra acestei tendințe noi, oferind exemplul fostului președinte Barack Obama. Într-un filmuleț, manipulat desigur, Obama l-ar fi jignit pe succesorul său, Donald Trump.

Pentru crearea unui deepfake este nevoie de imagini. Multe imagini! Un algoritm analizează fiecare expresie facială și apoi reasamblează mișcările gurii, de exemplu.

Astfel, software-ul reușește să creeze imagini în care artiști dispăruți, ca Salvador Dali, de exemplu, fac poze alături de vizitatorii unui muzeu, ca în Florida. Partea frumoasă a deepfake-ului.

96% din filmele deepfake care circulă pe internet sunt cu conținut pornografic. Vizate sunt mai ales femeile – vedete ca Scarlett Johansson, sau necunoscute, ca australianca Noelle Martin, care, din coincidență, a găsit pe internet mii de fotografii și filme cu ea. Cineva i-a copiat pozele de pe Facebook și a falsificat producții porno folosindu-i chipul.

Noelle Martin, activistă: „Mi-a dat peste cap viața. Când se întâmplă așa ceva, pentru carieră, pentru sănătatea mintală și relația cu ceilalți semeni, pentru reputația și demnitatea ta, există consecințe pe viață”.

Femeia a încercat să șteargă postările, dar nu a reușit. Apoi și-a expus public povestea.

Legislația a fost schimbată astfel încât, în Australia, manipularea imaginilor este interzisă. Și lupta continuă.

Noelle Martin, activistă: „Legile noastre sunt doar parțial eficiente. Ceea ce ne-ar trebui cu adevărat ar fi un fel de prevederi globale. Fiindcă este inadmisibil ca-n secolul XXI cineva de la celălalt capăt al lumii să-ți distrugă viața prin intermediul unui laptop„.

În 2019, Facebook a încurajat o competiție de dezvoltare a unei tehnici de detectare a deepfake-urilor. Premiul: 10 milioane de dolari.

O inițiativă similară are și Ministerul Apărării din Statele Unite. Fiindcă aceste falsuri amenință nu numai sfera intimă a individului, ci și pacea socială. Cu ajutorul unui video manipulat, situații ca recentul incident de la Capitoliu pot duce la războaie civile, se tem specialiștii.

Sarah Bressan, Institutul global de politici publice: „Adăugate acestei polarizări politice, în care oricum părțile adverse se provoacă reciproc, informațiile false răspândite cu ajutorul tehnologiei moderne, conținutul vizual cu impact emoțional în care nu mai știi dacă adversarii politici chiar au îndemnat la violență, dacă au spus anumite lucruri sau nu, nu mai permit un consum mediatic într-o atmosferă pașnică, în care să îți dai seama ce-i adevărat și ce nu”.

În plus, adaugă Bressan, există pericolul ca, într-o bună zi, oamenii să presupună automat că materialele difuzate de mass-media sunt falsuri, să distingă și mai puțin între real și contrafăcut. O situație gravă într-o democrație!

Noua tehnologie nu poate fi interzisă. Fiindcă în ea își pun speranța multe industrii, ca industria jocurilor video sau cea a filmului. Fiindcă, de ce să nu recunoaștem, deepfake-urile pot crea o nouă și fascinantă realitate. În fond, n-a fost nicicând mai ușor să-l faci pe David Beckham să avertizeze, în nouă limbi, asupra pericolului malariei.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite