Derek Chollet, consilier Departamentul de Stat: Ne ţinem spatele unii altora de un sfert de secol deja. România a luptat alături de soldaţii americani. Le-am spus clar ruşilor că nu renunţăm la angajamentele noastre

Într-un interviu acordat în exclusivitate Ramonei Avramescu, Derek Chollet, consilier al Departamentului de Stat al SUA, vorbește despre militarii americani care ajung miercuri în România, o decizie expresie a "angajamentului de neclintit" al Washingtonului și al președintelui Joe Biden față de Articolul 5 și față de apărarea aliaților din NATO. "Nu ar trebui să vă temeţi deloc că Statele Unite şi NATO vor accepta pretenţiile Rusiei", spune Chollet referitor la menționarea României în retorica Kremlinului. "Ce se întâmplă în Marea Neagră, pe zona navală, este doar o manifestare a ceea ce reprezintă cea mai semnificativă concentrare de forţe pe care am văzut-o în Europa de la Al Doilea Război Mondial", atrage el atenția, menționând însă că trebuie ținută în continuare deschisă ușa diplomației. Chollet se referă și la sancțiunile "devastatoare" care vor fi impuse Rusiei în cazul unei invazii în Ucraina.

09 Februarie 2022, 22:35 (actualizat 09 Februarie 2022, 22:50) Știrile TVR |

- Domnule consilier, vă mulţumesc că v-aţi făcut timp pentru acest interviu!

- Mă bucur că sunt aici, mulţumesc pentru invitaţie!

- Preşedintele Statelor Unite a semnat recent pentru transferul a 1.000 de militari americani din Germania în România. Ministerul român al Apărării tocmai a anunţat că aceştia au făcut ultimele pregătiri şi vor fi aici în scurt timp. Ne puteţi spune mai multe despre această decizie? Care va fi misiunea lor şi ce impact va avea prezenţa lor asupra securităţii pe flancul estic?

- Aceasta este o reflectare a celor 25 de ani de parteneriat strategic între Statele Unite şi România. Ne ţinem spatele unii altora de un sfert de secol deja. România a luptat alături de soldaţii americani în locuri ca Afganistan şi, bineînţeles, militarii americani sunt prezenţi aici de ceva vreme, participând la misiuni critice cum e scutul european antirachetă. Deci această mişcare recentă vine, bineînţeles, ca reacţie la evoluţiile foarte îngrijorătoare de la graniţa Rusiei cu Ucraina şi ca să fim pregătiţi pentru orice situaţie care ar putea decurge de aici: să trimitem încă o mie de soldaţi americani aici, pentru atât timp cât va fi nevoie, cu scopul de a ne proteja aliatul, România. Statele Unite au un angajament de neclintit faţă de Articolul 5, să ne apărăm aliaţii din NATO dacă este nevoie. Acesta este motivul pentru care preşedintele Biden a luat această decizie importantă de a întări prezenţa americană aici, în România.

- Între timp, Rusia trimite 6 nave de război în Marea Neagră pentru antrenamente. Ce mesaj transmit aceste acţiuni pentru aliaţii de pe flancul estic?

- Sunt foarte îngrijorătoare. Iar ce se întâmplă în Marea Neagră, pe zona navală, este doar o manifestare a ceea ce reprezintă cea mai semnificativă concentrare de forţe pe care am văzut-o în Europa de la Al Doilea Război Mondial. Ce s-ar putea întâmpla în continuare în Ucraina ridică mari îngrijorări în Statele Unite şi în întreaga Europă. Statele Unite au expus foarte clar părţii ruse, în toate contactele - bilaterale, sau prin intermediul NATO şi OSCE - că este timpul pentru reducerea tensiunilor. Concentrările de forţe militare ruse, în interiorul şi în jurul Ucrainei, activităţile navale din Marea Neagră trebuie restrânse şi trebuie să mergem pe calea diplomaţiei. Suntem hotărâţi să încercăm să facem asta.

- România a fost menţionată explicit în retorica Kremlinului. Rusia a cerut NATO şi Statelor Unite să îşi retragă trupele şi echipamentele militare de la noi din ţară. Acest lucru a provocat multă emoţie şi stres aici, din cauza trecutului zbuciumat cu Uniunea Sovietică. Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze aceste solicitări?

- Nu ar trebui să vă temeţi deloc că Statele Unite şi NATO vor accepta aceste pretenţii. Îngrijorătoare pentru noi sunt indiciile privind intenţiile Rusiei. Ce evaluăm acum este dacă există spaţiu de manevră pentru a căuta un rezultat diplomatic la ceea ce Rusia spune că o preocupă. La multe dintre îngrijorările sale am răspuns foarte clar ca Alianţă - nu doar Statele Unite în relaţia bilaterală, ci NATO acţionând în numele a 30 de aliaţi. Le-am spus foarte clar ruşilor că nu vom renunţa la angajamentele pe care le-am făcut, ca alianţă, în ultimii 25 de ani. Statele Unite şi NATO nu vor abandona politica uşilor deschise, în care ţările îşi pot decide independent destinul, din ce fel de alianţă doresc să facă parte. Dar pot exista unele teme, de exemplu mai multă transparenţă privind exerciţiile sau lucruri care ţin de amplasarea rachetelor, pe care, pe bază de reciprocitate, suntem dispuşi să le discutăm cu ruşii. Însă nu ne vom clinti în legătură cu angajamentele fundamentale.

- Au existat multe runde de discuţii, la diverse niveluri diplomatice, cea mai recentă întâlnirea preşedinţilor Macron şi Putin. Dar sentimentul general este că ne aflăm tot în pragul unui război în Ucraina, iar criza nu se detensionează. Care este evaluarea dumneavoastră despre ce urmează?

- Aşa cum spuneaţi, am asistat doar la sporirea şi mai accentuată a concentrărilor militare ruse în jurul Ucrainei şi a activităţilor în Marea Neagră. Şi asta în ciuda eforturilor noastre de a încerca să discutăm cu Rusia despre o modalitate de depăşire a crizei şi de a-i convinge că e nevoie să reducă tensiunile. Parte dintre acestea este să spunem răspicat că Ucraina poate rezista. Suntem recunoscători pentru ajutorul din partea României şi al altor parteneri, pentru colegii noştri din Ucraina, ca să-şi consolideze pe cât posibil capacităţile de a se apăra în faţa oricărei agresiuni sau invazii din partea Rusiei. Dar, în acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că angajamentul nostru faţă de Articolul 5 se menţine pe flancul estic. Să arătăm că suntem pregătiţi să facem ce e nevoie ca să ne apărăm aliaţii din NATO.

Vrem să încercăm să ţinem deschisă uşa diplomaţiei. Acestea sunt motivele pentru care Statele Unite, colegii noştri francezi, ştiu că şi cancelarul german pregăteşte o vizită la Moscova în zilele următoare, cu toţii încercăm să vedem dacă există o ieşire din această criză. Să încercăm să ţinem cont de preocupările Rusiei. Iar acelea unde se pot găsi motive pentru discuţii avansate, cum ar fi exerciţiile sau amplasarea rachetelor ofensive in Europa, am putea discuta despre ele, pe bază de reciprocitate.

Dar îi spunem foarte clar Rusiei că atunci când vine vorba de angajamentele noastre faţă de NATO, de politica uşilor deschise, de securitatea şi suveranitatea aliaţilor noştri din NATO, când vine de vorba de capacitatea unor ţări ca Ucraina, care nu este membru NATO, dar este totuşi un stat independent şi suveran, să-şi aleagă singure destinul şi să decidă cu cine se aliază, Rusia nu le poate lua aceste drepturi. Nu vom devia de la această linie de bază.

- Şi care este alternativa? Ce sancţiuni se pot impune Rusiei, dacă aceste discuţii ajung într-un punct mort?

- Aceasta este o parte foarte importantă. Să îi arătăm Moscovei că vor exista consecinţe severe dacă vor ajunge să continue invazia în Ucraina. De aceea, în ultimele săptămâni, luni, de fapt, Statele Unite împreună cu partenerii noştri din UE am avertizat foarte clar Rusia că vor exista consecinţe şi am lucrat intensiv la un pachet de sancţiuni, cu consecinţe rapide şi severe pentru Moscova. Le-am spus explicit, şi public şi în privat, că sancţiuni pe care nu le-am mai impus niciodată colectiv, în Statele Unite şi Europa, vor fi aplicate Moscovei, dacă vor continua invazia în Ucraina.

- Vorbim de sancţiuni economice?

- Absolut. Sancţiuni economice, care vor fi foarte devastatoare pentru economia Rusiei. Nu e ceva ce ne dorim să facem, dar, cu toate acestea, dacă Rusia va ajunge să pună în practică ce ameninţă că va face, aceste consecinţe vor veni.

- Puteţi numi câteva?

- Nu vreau să intru în detalii specifice, dar aceste sancţiuni vor fi rapide şi severe. În plus, am spus foarte clar că acţiunile pe care le întreprindem acum, în România şi pe restul flancului estic, pentru întărirea aliaţilor cu trupe americane, se vor amplifica. Și cum Putin a spus ferm că prezenţa forţelor NATO pe flancul estic nu îi este pe plac, i-am explicat şi noi foarte ferm că, dacă va continua invazia în Ucraina, ne vom continua şi noi acţiunile.

- Un aspect colateral, dar foarte important al acestei crize, pentru ţările din regiune, se referă la securitatea energetică. Unul dintre obiectivele de securitate ale României este asigurarea independenţei energetice. Statele Unite au fost un partener şi aliat strategic în acest sens. Cel mai recent proiect comun este cel privind reactoarele nucleare modulare. O tehnologie experimentală şi destul de controversată în Europa. Care sunt beneficiile acestui parteneriat?

- În primul rând, diversificarea energetică este un obiectiv pe care Statele Unite îl sprijină total în România. Ştiu că este o prioritate şi pentru guvernul român. Dacă este un domeniu unde Rusia are un avantaj în faţa Europei este în sfera energiei. Atât de multe ţări europene depind în proporţii mari de Rusia pentru a-şi asigura necesităţile energetice. De aceea, noi credem că diversificarea energetică e foarte importantă. Este importantă şi pentru obiectivele noastre comune privind un mediu curat.

Acordul pe care preşedintele României l-a parafat cu Statele Unite anul trecut a fost un acord istoric pentru aceste reactoare modulare. Este o tehnologie nouă, care are sprijinul total al guvernului american, e o tehnologie a viitorului în multe sensuri. România este un adevărat deschizător de drumuri în dezvoltarea acestei tehnologii şi noi credem că ar putea fi printre primele ţări din lume unde va fi folosită şi operaţională. Este o oportunitate uriaşă pentru România să fie cu adevărat un lider.

- Unde vedeţi parteneriatul strategic între Statele Unite şi România în următorii 25 de ani?

- E o aniversare de 25 de ani pe care suntem foarte mândri să o sărbătorim în Statele Unite. Am avut prilejul toamna trecută să particip la dialogul strategic între Statele Unite şi România, pe care l-am găzduit la Washington. Când mă uit în urmă la cât de departe am ajuns în ultimii 25 de ani este cu adevărat remarcabil.

Simplul fapt că azi suntem aici şi trupe americane vin în România, la invitaţia României, ca să ajute la apărarea unui aliat, este o mărturie despre cât de strâns este acest parteneriat şi cât de valoros este el pentru ambele părţi. Deci indiferent că vorbim de relaţia noastră de securitate - şi, bineînţeles, sperăm că situaţia de securitate în următorii 25 de ani devine mai bună, nu mai rea-, că vorbim de cooperarea militară, energetică, de parteneriatul economic excepţional, de interacţiunile între societăţile noastre, cred că nu putem merge decât în sus. Ne-am descurcat foarte bine în ultimii 25 de ani, dar viitorul nu are limite. Şi e foarte luminos.

Suntem nerăbdători să continuăm să construim acest parteneriat şi să vedem ce putem face împreună în următorii 25 de ani.

- Domnule consilier, vă mulţumesc pentru această discuţie!

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 4°C 5°C
IASI 2°C 4°C
CLUJ 6°C 6°C
CONSTANTA 5°C 6°C
CRAIOVA 3°C 4°C
BRASOV 5°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI