Dependența de jocuri. Cristian Andrei: Cu cât școala este mai formală și părinții prinși în viața lor, cu atât crește această problemă

Jocurile pe computer sunt din ce în ce mai prezente în viețile oamenilor, iar victime sigure sunt copiii și adolescenții. Ei tastează zile în șir fără pauză numai de dragul de a trece la un alt nivel.

O statistică oficială cu privire la numărul românilor dependenți de jocurile pe calculator, nu există însă se estimează că numărul acestora ar depășit câteva zeci de mii.

Toți acești oameni prezintă o serie de simptome printre care preocuparea excesivă față de joc, neglijarea completă a vieții personale și un comportament bipolar.

Cristian Andrei, neuropsihiatru la Institutul de Relații Umane, spune că în cazul dependenței de jocuri consecințele sunt tardiv luate în considerare, ci abia atunci când adolescentul nu mai merge la școală, are o relație dificilă cu familia, începe să fie izolat și să manifeste un fel de sterilitate socială, nu este capabil să continue dezvoltarea lui personală în planul societății și atunci se alarmează.

Cu cât școala este mai formală și părinții prinși în viața lor personală, profesională și sunt liniștiți că adolescentul stă cuminte în dormitorul lui, cu atât această problemă se infiltrează în personalitatea lui. Efectele nu sunt numai acelea că adolescentul nu mai mănâncă sănătos, nu iese din cameră până la orele târzii. Efectele sunt pe termen lung, pentru că adolescentul este o evoluție accelerată, în mișcare și consecințele se văd și peste 20 de ani, arată Cristian Andrei.

Educația, mai ales în țări mediu dezvoltate, ca România, se bazează pe identificarea greșelii, a erorilor. La școală ți se dă nota de la 10 în jos, părinții spun că te iubesc și te critică și îți identifică greșelile, ca atare tu, ca și copil, nu reușești să obții gratificații suficiente, adică laude, încurajări, descrieri ale performanțelor tale și le poți obține ușor pe cont propriu invadând acest domeniul al internetului, explică neuropsihiatru.