Declaraţie istorică la Roma. Pentru o Uniune mai puternică şi mai rezistentă. România s-a opus sintagmei "Europa cu mai multe viteze"

Declaraţia semnată la Roma este un document solemn de reafirmare a principiilor fondatoare ale Uniunii Europene, în care se vorbeşte despre o Uniune Europeană mai puternică şi mai rezistentă. Liderii europeni s-au angajat să acţioneze cu mai multă unitate şi mai multă solidaritate, transmite Ramona Avramescu, trimisul special al Ştirilor TVR la Roma. TEXTUL DECLARAŢIEI

ACTUALIZARE Declaraţii Klaus Iohannis - Ediţie specială TVR 1

"Textul declaraţiei este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă și o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă și sustenabilă", a subliniat preşedintele Klaus Iohannis la Roma.

"Pentru România este important să își mențină, cu realism și consecvență, prioritățile de agendă și să se implice activ în continuarea și consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene", a adăugat şeful statului.

Ţara noastră s-a opus utilizării sintagmei "Europa cu mai multe viteze".

"Ne-am opus şi pot să remarc (...) ne-am opus cu succes, fiindcă aţi constatat cu toţii, până şi din discursul liderilor pur şi simplu a dispărut sintagma 'Europa cu două viteze', 'Europa cu mai multe viteze' sau 'Europa cercurilor concentrice'", a subliniat Klaus Iohannis, răspunzând întrebării adresate de trimisul special al Ştirilor TVR, Ramona Avramescu.

"Pasajul la care vă referiţi este în perfectă consonanţă cu tratativele. Deci reflectă situaţia de acum a Uniunii (...). S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început", a subliniat în acelaşi context şeful statului.

Preşedintele a dat două exemple.

"Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun.

Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect", a explicat Klaus Iohannis. .

"Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni", a conchis preşedintele.

ACTUALIZARE "În următorii 10 ani dorim o Uniune mai sigură şi mai protejată, prosperă, competitivă, sustenabilă şi responsabilă social, care va avea voinţa şi capacitatea de a juca un rol fundamental în lume şi să modeleze globalizarea', se subliniază în declaraţia semnată sâmbătă.

Există şi o menţiune în declaraţie, care vorbeşte despre posibilitatea de a acţiona împreună, dar cu ritmuri şi intensitate diferite acolo unde este necesar - o formulă de compromis îndelung negociată.

Au existat ameninţări din partea Poloniei, în special, că nu va semna această declaraţie dacă va cuprinde vreo referire la sintagma "Europa cu mai multe viteze", precizează Ramona Avramescu pentru Telejurnal.

Există şi o formulă optimistă, potrivit căreia "cel mai bun mod de a ne apăra interesele şi valorile comune este de a fi împreună" - o reafirmare a principiilor fondatoare ale Uniunii Europene, a tradiţiilor pe care s-a clădit proiectul european.

În declaraţie se insistă pe necesitatea unei "Europe sociale", care să se bazeze pe o creştere sustenabilă, precum şi pe coeziunea, convergenţa şi integritatea pieţei interne.

De asemenea, liderii europeni au stabilit că UE trebuie să ţină cont de "diversitatea sistemelor naţionale şi de rolul fundamental al interlocutorilor sociali".

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a ţinut să precizeze în aplauzele celorlalţi lideri că a semnat declaraţia de astăzi cu aceeaşi peniţă cu care, în urmă cu 60 de ani, reprezentantul Luxemburgului a semnat tratatul istoric de fondare a Uniunii Europene.

ACTUALIZARE 12.23 Cei 27 de lideri europeni au semnat o declaraţie comună privind viitorul Uniunii.

ACTUALIZARE 10.43 Preşedintele Klaus Iohannis a sosit la întâlnirea liderilor europeni, care se desfăşoară la Palazzo Campidoglio Conservatori. În jurul orei 17.30, şeful statului face declaraţii de presă, transmise în direct pe TVR 1, în Ediţie specială.

Sosirea liderilor europeni a fost prezentată pe larg, în cadrul unei Ediţii speciale a Ştirilor TVR.

"Uniunea Europeană va aniversa 100 de ani", a prezis preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,  la Palazzo Campidoglio Conservatori, unde a fost semnat tratatul fondator al Uniunii Europene pe 25 martie 1957.

Summitul are loc în contextul în care unul din statele de bază, Marea Britanie, se pregăteşte să iasă din Uniunea Europeană.

Cel mai mare eşec din istoria de 6 decenii a blocului comunitar este programat pentru săptămâna viitoare, când premierul britanic va declanşa oficial şi formal procedura.

Firesc, premierul Theresa May nu participă la evenimentele din acest weekend.

La Roma, măsurile de securitate sunt sporite după recentul atentat de la Londra, în care 5 oameni au murit şi 40 au fost răniţi, inclusiv 2 români.

Italia este în alertă de gradul 2, cel mai înalt posibil, din cauza temerilor legate de un eventual act de terorism.

Imediat după atacul de la Londra, ministrul italian de Interne, Marco Minniti, a ordonat ca măsurile de securitate să fie intensificate pe toată perioada evenimentelor dedicate aniversării Tratatului de la Roma.

Iniţial, aproximativ 3 mii de poliţişti urmau să fie desfăşuraţi în Capitala Italiei, însă numărul acestora a fost suplimentat la 5 mii.

Au fost instalate 100 de camere de supraveghere suplimentare.

Sunt aplicate restricţii în trafic chiar şi în anumite zone pietonale, în special în jurul Primăriei din Roma şi în preajma Palatului prezidenţial Quirinale.

Roberto Massucci, purtător de cuvânt al Poliţiei: "Planul de securitate este extrem de complex. (...) Avem în vedere patru parade, două demonstraţii şi alte iniţiative dedicate evenimentului. Efortul nostru principal a fost să ajungem la un punct comun cu organizatorii demonstraţiilor. Am încercat să asigurăm toate condiţiile necesare pentru ca demonstraţiile să se desfăşoare normal. Reuşita unei demonstraţii presupune ca ideile susţinute să fie exprimate fără să se recurgă la acte de violenţă".

Autorităţile de la Roma se aşteaptă la cel puţin 8 mii de protestatari, care ar putea să producă un adevărat haos.

Liderii Uniunii Europene, primiţi de Papa Francisc. Mesaj despre "legătura indisolubilă" dintre destinele statelor Europei Unite