Declaraţia finală a summitului UE din Spania nu include migraţia, în urma opoziţiei Poloniei şi Ungariei. Extinderea UE, pe agenda reuniunii

Pactul pentru migrație este departe de a fi atins. În ciuda acordului de la Bruxelles privind eliminarea cotei pentru migranți, Ungaria și Polonia se opun vehement și cer să se ajungă la un consens unitar și nu prin votul majorității.

Viktor Orban, premierul Ungariei: Nu există niciun acord privind migrația, deoarece anterior am decis că migrația va fi reglementată pe baza unui acord unilateral, lucru care a fost schimbat la ultima reuniune. Polonia și Ungaria nu au fost mulțumite de propunere, dar ne-au împins, adică au împins propunerea. Din punct de vedere legal, suntem – cum să spun? – suntem violați. Deci, dacă ești violat din punct de vedere legal, forțat să accepți ceva ce nu-ți place, cum ți-ar plăcea să ai un compromis și un acord? Este imposibil.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: Cu cât suntem mai buni în a regulariza și a forma coridoare umanitare, cu atât mai stricți trebuie să fim cu excluderea celor care nu sunt eligibili pentru azil. Noi ca europeni vom decide cine vine în Europa și în ce condiții.

Criza migratorie a afectat înseși principiile după care funcționează Uniunea Europeană. Multe țări au reintrodus controalele la frontieră pentru a evita libera circulație a migranților ilegali.

Extinderea Uniunii Europene este de asemenea un obiectiv îndepărtat. Orizontul de așteptare pentru cele 10 candidate, inclusiv Ucraina și Moldova, este 2030, timp în care trebuie reformat sistemul după care funcționează Uniunea din punct de vedere administrativ și economic.

Olaf Scholz, cancelarul german: Este vorba mai presus de toate despre extinderea UE. Știm că intenția noastră este de a accepta în sfârșit țările din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană după 20 de ani de promisiuni. Avem astfel de planuri și cu Moldova și Ucraina și, în perspectivă, și cu Georgia.

Industrializarea Europei este obiectivul președinției spaniole pentru a obține independența față de țările terțe privind industria de armament, energie, resurse sau digitalizare.

Oana Dobrescu, corespondent TVR în Spania: Europa a demonstrat în aceste zile la Granada că este o adevărată fortăreață. Șefi de state și guverne din peste 40 de țări au încercat să traseze viitorul Uniunii, o uniune în care mulți ridică garduri și întăresc frontierele și în care este din ce în ce mai greu de ajuns la un consens.

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat  la reuniunea informală a Consiliului European desfășurată la Granada și, potrivit Administrației Prezidențiale, la finalul reuniunii a fost adoptată o declarație, care menționează ca mesaje principale următoarele:

Pe componenta de apărare, accentul este pus pe consolidarea, pornind de la Busola strategică, a bazei tehnologice și industriale din sectorul apărării, pe stimularea mobilității militare, a rezilienței în spațiu și pe combaterea amenințărilor cibernetice și hibride și a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor la nivelul întregii Uniuni. De asemenea, este evidențiată forța relației transatlantice.

Pe palierul rezilienței și al competitivității la nivel mondial pe termen lung, Declarația menționează creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, menținerea unei poziții de lider mondial de către UE în acest deceniu crucial, dubla tranziție, verde și digitală, reducerea vulnerabilităților antrenate de schimbările climatice și tensiunile geopolitice, eficiența energetică și în domeniul resurselor, circularitatea și decarbonizarea economiei europene, reziliența în fața dezastrelor naturale și adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, reiterează dezideratul unei Piețe Unice mai coezive, inovative și interconectate, care își menține integritatea, cele patru libertăți, dimensiunea socială și deschiderea, asigurând condiții de concurență echitabile și reducând sarcina administrativă, în special pentru IMM-uri. Totodată, textul reia angajamentul politic de a asigura accesul la energie la prețuri abordabile, de a spori suveranitatea energetică și de a reduce dependențele externe în alte domenii esențiale în care UE trebuie să își constituie un nivel suficient de capacitate pentru a-și garanta bunăstarea economică și socială – cum ar fi tehnologiile digitale și cu zero emisii nete, medicamentele esențiale și materiile prime, precum și agricultura durabilă. De asemenea, este evidențiată importanța investiției în cercetare, educație și în competențele viitorului, a soluționării provocărilor demografice, a consolidării poziției de putere industrială, tehnologică și comercială a UE.

În ceea ce privește angajamentul global al UE, este menționată necesitatea intensificării colaborării cu parteneri din toate regiunile lumii pentru a proteja și consolida ordinea internațională bazată pe norme, de a mobiliza și dezvolta instrumentele de acțiune externă ale UE, de a coopera în vederea consolidării și diversificării lanțurilor de aprovizionare, a încurajării acordurilor de parteneriat, comerciale și de investiții, a promovării dezvoltării durabile pentru a îndeplini obiectivele convenite în direcția aducerii emisiilor nete la zero și a îmbunătățirii pregătirii în caz de urgențe sanitare.

Cu privire la extindere, este menționat că aceasta este o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate, un factor determinant pentru îmbunătățirea situației economice și sociale a cetățenilor europeni, reducând disparitățile dintre țări, și care trebuie să promoveze valorile pe care se întemeiază Uniunea. În perspectiva unei Uniuni extinse, atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite – țările care aspiră să devină membre trebuie să își intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe merit a procesului de aderare și cu asistența UE, iar în paralel, Uniunea trebuie să întreprindă pregătirile interne de care este nevoie și reformele necesare.