Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Declarații istorice la Sibiu. Iohannis: Am avut un summit al unităţii. Tusk: M-am îndrăgostit de Sibiu. Toată Europa s-a îndrăgostit de dvs. Juncker: Consiliul European a arătat o unitate solidă

Sibiul a fost azi capitala politică a Uniunii Europene, pentru că aici s-au reunit şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană. La finalul summitului, președintele României, Klaus Iohannis, a susținut o conferință de presă comună cu președintele Consiliului European, Donald Tusk și cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

09 Mai 2019, 19:22 (actualizat 09 Mai 2019, 23:15) |
Concluziile summitului european de la Sibiu
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Summitul s-a încheiat într-o notă optimistă. Rezultatele discuțiilor se vor materializa la întâlnirea din iunie a Consiliului European, când se va adopta direcția Uniunii pentru anii 2019-2024.

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat joi, la finalul summitului informal al UE de la Sibiu, faptul că dinspre ţara noastră porneşte un mesaj pozitiv, unitar, al statelor membre şi al instituţiilor europene de a consolida Uniunea "pe baza unui set clar de principii şi valori".

"România, ţară care exercită Preşedinţia Consiliului UE şi ca stat membru profund ataşat consolidării proiectului european, a devenit astăzi centrul dezbaterii privind viitorul Uniunii Europene. Europa a venit în România. Este, istoric vorbind, prima reuniune a Consiliului European pe care România a avut şansa să o găzduiască. Discuţiile de azi ne-au întărit convingerea că putem scrie împreună viitorul Uniunii Europene. Ne-am dorit - şi acum, la sfârşit, pot să spun că am reuşit - să avem un summit al unităţii, al determinării noastre de a continua avansarea proiectului integrării europene ca proiect fără precedent de democraţie, prosperitate şi pace, un proiect al stabilităţii atât spre interior, cât şi spre exterior, spre vecinii noştri. Mă bucur că dinspre România porneşte un mesaj pozitiv, unitar, al statelor membre şi al instituţiilor europene deopotrivă de a consolida UE pe baza unui set clar de principii şi valori", a declarat Iohannis, în cadrul conferinţei de presă comune cu preşedinţii Consiliului European, Donald Tusk, şi Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că s-a îndrăgostit de Sibiu, oraşul care a găzduit summitul informal al şefilor de stat şi de guvern din UE: "Pur şi simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu", a spus Tusk, în limba română, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În debutul declarației sale, Donald Tusk a arătat mănuşile primite de la Helmut Duckadam, pe care l-a menţionat în discursul susţinut la Bucureşti în luna ianuarie, când România a preluat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

"Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Aţi organizat un summit excepţional", a completat Tusk, în limba română, subliniind că "toată Europa s-a îndrăgostit de Sibiu."

Donald Tusk a mai declarat că îşi doreşte nominalizări pentru conducerea instituţiilor europene până în luna iunie, anunţând că, în acest sens, va convoca o întâlnire cu liderii UE pe 28 mai, imediat după alegerile europarlamentare: "Aş vrea să anunţ că, după alegerile europarlamentare, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire cu toţi cei 28 de lideri UE pentru a începe procesul de nominalizări. Intenţia mea este să parcurg alegerea şefilor instituţiilor UE într-o manieră cumpătată, rapidă şi eficientă."  Tusk a adăugat că aceste nominalizări trebuie să reflecte echilibrul geografic şi demografic, "astfel încât şi ţările mari şi ţările mai mici să fie reprezentate la cele mai înalte niveluri în UE".

Summitul de la Sibiu a arătat "nu doar o unitate de faţadă, ci una solidă", a declarat, la rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Oficialul european a mărturisit că a dorit să îi facă pe cei ce au participat la summitul informal al şefilor de stat şi de guvern să se îndrăgostească de Sibiu. "Este un Consiliu care a arătat nu doar o unitate de faţadă, ci una solidă", a arătat Juncker.

Președintele Comisiei  a făcut un scurt bilanţ al evoluţiilor economice în Uniunea Europeană, iar concluzia a fost: "Să spunem că totul merge rău nu este exact, să spunem că totul e bine nu e complet".

Pe covorul roșu, întins în Piața Mare din Sibiu, au trecut, pe rând, pe liderii celor 27. Mulți s-au oprit în fața sutelor de camere de filmat ale televiziunilor de pe continent și au vorbit despre așteptările pe care le au de la acest summit.

Liderii europeni au adoptat Declarația de la Sibiu, apoi au făcut fotografia de familie în Piața Mare de la Sibiu.

Declaraţia cu care s-a încheiat summitul răspunde apelului la unitate făcut de liderii Uniunii și conţine zece angajamente. Cele mai importante se referă la nevoia unei singure Europe, cu state membre unite în orice context, la protejarea democraţiei şi a statului de drept.

Liderii UE îşi iau angajamentul să continue să acorde atenţie preocupărilor şi speranţelor tuturor cetăţenilor europeni, se mai arată în declarație.

Adoptarea noii foi de parcurs pentru Uniune a fost umbrită de absența Marii Britanii, chiar dacă, în ciuda Brexit-ului, această țară va avea reprezentanți și în viitorul legislativ european.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Ramona Avramescu, jurnalist TVR: Am o întrebare pentru toți cei trei Președinți. Vorbiți în al patrulea angajament din Declarația de la Sibiu despre apărarea valorilor comune ale Uniunii, democrația și statul de drept - sunt acele valori pe care, domnule Președinte Tusk, i-ați încurajat pe românii la preluarea Președinției să le apere, așa cum a apărat Helmuth Duckadam cele patru penalty-uri la Sevilla, și pentru care, de la aderare, România a primit multe avertismente de la partenerii europeni. Întrebarea mea este: unde situați România în acest moment? Aș adăuga că avem și un referendum în ziua alegerilor europene pe teme de justiție. Credeți că este nevoie de acțiuni suplimentare pentru apărarea acestor valori în spiritul declarației de la Sibiu, și, dacă da, care ar fi acelea? Mulțumesc!

Președintele României, Klaus Iohannis: Cred că cel mai bine răspund musafirii noștri la această întrebare, Donald, Jean-Claude.

Președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker: Da. România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni, dar, în rest, trebuie să vă reamintesc, Comisia a deschis mai multe acțiuni, 1.750 de proceduri de infringement până astăzi. De regulă, și în general, Comisia introduce în medie 500 de proceduri de infringement împotriva statelor membre, dar asta nu înseamnă că nu se face dreptate nimănui, ci că vom continua pe această cale.

Jurnalist: Se discută despre ideea unui comisar dedicat respectării statului de drept în viitoarea Comisie Europeană. Sunt lideri care susțin această idee. Voiam să vă întreb dacă s-ar putea realiza oficial un astfel de post în următoarea Comisie Europeană, și, dacă da, dacă vor fi stabilite criterii clare pe care să le respecte toate statele în această privință și eventual și sancțiuni dacă nu sunt respectate - pentru toți trei Președinți. Mulțumesc!

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: Deci înțeleg că vă adresați mie ca și cum aș fi succesorul meu. Bun. De fapt, respectarea statului de drept este o chestiune în vigoare și astăzi, pentru că Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, se ocupă de respectarea principiului statului de drept și astăzi.

Președintele Consiliului European,  Donald Tusk: Am o observație de făcut. Astăzi, firește, a fost evident că, pentru noi, toți statul de drept este chintesența activității noastre politice și va fi în centrul atenției noastre și în viitoarele documente, inclusiv în viitoarea agendă strategică, fără îndoială. Nu poate exista Europa fără stat de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică, nu. Aceasta este chintesența Europei, ca entitate politică. Nu cred că este decădere ca eu să intervin într-o dezbatere politică internă din România. Vă vorbesc acum din propria mea experiență și știu un lucru: că dacă ești gata să aperi ideea, principiul statului de drept, atunci poți să fii optimist. Dar numai atunci. Nu e o problemă doar în anumite state membre.

De fapt, putem să vorbim de o tendință îngrijorătoare și periculoasă la nivel global. Există tendința unor guverne de a afecta independența sistemului judiciar și statul de drept, nu e vorba doar de Europa, dar aici lucrurile sunt în mâinile dumneavoastră. Dacă oamenilor nu le pasă de statul de drept, atunci guvernele vor ceda.

Și, de aceea, noi sperăm ca ideea aceasta a statului de drept să supraviețuiască, să se mențină în Europa.

Președintele României,  Klaus Iohannis: Conceptul statului de drept este la baza valorilor europene. Eu îmi doresc stat de drept în România, românii își doresc stat de drept în România. Avem și unii politicieni care nu-și doresc stat de drept în România. Dar decizia este la români și avem o serie de alegeri europene, referendum prezidențial, și vom primi un răspuns clar din partea românilor. Eu știu care va fi acest răspuns. Abia aștept să îl primim. Iar dacă e nevoie de un comisar, va decide următorul Președinte al Comisiei dacă dorește o persoană cu aceste atribuții sau dacă dorește să delege cuiva, împreună cu alte atribuții.

Jurnalist: Am o întrebare pentru domnul președinte Tusk privind spre deliberările în legătură cu viitoarele numiri. Cât de important este ca cineva din estul Europei să vină în urmă dumneavoastră sau cineva din nord?

Președintele Consiliului European,  Donald Tusk: După cum am spus, de fapt avem o obligație, nu doar politică, ci și procedurală de a respecta echilibrul geografic. Este un aspect important care se regăsește și în tratat. Dar nu e vorba doar de geografie, ci și de sentimentul că conducerea instituțională este neutră și e suficient de curajoasă să protejeze țările mici, țările care sunt membre mai noi. O să răspundă poate și Jean-Claude, pentru că întrebarea era de fapt pentru noi amândoi. E vorba de o obligație foarte serioasă de a-i proteja pe cei mai slabi de superputeri, atunci când este absolută nevoie. Pentru mine problema este asemănătoare cu cea a statului de drept. Fie că e vorba de oameni, de popoare, de state membre, aceasta este esența Europei: de ai proteja pe cei mai slabi. Acum două, trei zile, m-am întâlnit cu reprezentanții lumii de afaceri și a sindicatelor europene, iar mesajul lor a fost absolut clar: cea mai importantă prioritate pentru sindicate și pentru afaceriști este apărarea statului de drept. Nu putem să-i apărăm pe lucrători, nu putem să afirmăm drepturile sindicatelor, nu putem să protejăm lumea afacerilor, economia, nu putem să asigurăm standarde ridicate fără stat de drept. Nu este vorba de o discuție de ordin ideologic, nu este vorba de diferențele care pot apărea între guverne, nu este o problemă intelectuală sau morală, este o problemă reală pentru milioane de oameni, pentru firme, pentru lucrători și acest lucru trebuie să fie clar tuturor partenerilor noștri.

Jurnalist: Mulțumesc foarte mult! Pentru domnul Tusk și domnul Juncker am o întrebare, în legătură cu schimbarea climatică. Foarte mulți tineri sunt foarte speriați în legătură cu viitorul lor și protestează la sfârșitul fiecărei săptămâni. Ați vorbit despre schimbarea climatică și despre viitorul Europei, știm că opt țări încearcă să atingă ținta de zero emisii până în 2050 sau vor mai multă ambiție din partea tuturor și vă întreb pe dumneavoastră: considerați că statele membre UE sunt gata să se unească în jurul acestei chestiuni sau considerați că sunt unele state membre care nu sunt pregătite să meargă atât de departe? Mă gândesc la Germania și industria automobilelor sau alte țări. Mulțumesc!

Președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker: Cred că Uniunea Europeană are dreptate să atragă atenția colectivă asupra riscurilor pe care ni le pune în față realitatea. Deci îi înțeleg foarte bine pe tineri. Europenii cei mai tineri nu mai erau pe străzi în ultimii ani, când eram tânăr eram pe stradă tot timpul, dar iată că lucrurile s-au schimbat.

Vietnam, Pinochet, în Spania, au schimbat lucrurile și mă bucur că tinerii europeni au hotărât să-și ia soarta în mâini și să-i cheme pe lideri să facă ceea ce trebuie să facă. Am studiat cu atenție scrisoarea celor 7-8 state membre în legătură cu această nouă țintă pentru 2050, sunt de acord cu ea, dar trebuie să spun că avem o prima țintă care trebuie să fie atinsă până în 2030, deci haideți să ne concentrăm pe măsurile imediate și urgente și să nu încercăm să scăpăm de răspundere fixând niște ținte îndepărtate cu mult timp după durata vieții noastre active.

Președintele Consiliului European,  Donald Tusk: Ai absolută dreptate, tânăra generație este mult mai unită în jurul acestei probleme decât statele membre. Adevărul e că nu s-a schimbat nimic în legătură cu aceste diviziuni și păreri diferit între statele membre. Ceea ce este nou pentru mine este această presiune proaspătă, foarte energică.

Și eu am fost Prim-ministru și știu cât de sensibili sunt politicienii atunci când loc proteste sau mișcări de masă. E o a doua revoluție cea la care asistăm în domeniul mediului. Dar nu doar în contextul schimbării climatice, și în legătură cu plasticul din oceane și alte aspecte.

Sunt absolut sigur că politicienii nu au un viitor fără să aibă această sensibilitate și imaginație. Poate nu mâine, dar poimâine cu siguranță vor avea de pierdut.

Summitul European de la Sibiu a fost transmis în exclusivitate de Televiziunea Română, partenerul oficial al evenimentului. Pregătirile au început acum un an, iar transmisiunea evenimentului istoric a fost asigurată de o echipă de top formată din zeci de tehnicieni și specialiști în televiziune.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ROMANIA2019EU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 23°C
IASI 25°C 23°C
CLUJ 18°C 19°C
CONSTANTA 24°C 20°C
CRAIOVA 24°C 22°C
BRASOV 20°C 18°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Mai 2019, 08:54
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-05-2019
Deschidere: 8152.63
Maxim: 8155.58
Mimim: 8055.58
Variatie: -0.45%
SNP
0.36
5.53%
TLV
2.12
0.24%
BRD
10.88
1.3%
WINE
21.50
2.38%
M
30.10
1.64%
EL
10.80
0.46%
FP
0.97
1.25%
DIGI
23.60
1.67%
SNG
33.80
0.74%
SNN
10.64
1.51%
ARHIVĂ ȘTIRI