Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
VATICAN

De la relaţia domnitorilor medievali cu Vaticanul la prima vizită a unui Papă într-o ţară ortodoxă

În România trăiesc aproximativ 876 de mii de credincioşi romano-catolici şi peste 152 de mii de greco-catolici, potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului din 2011, publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică. Relaţiile noastre cu Vaticanul încep undeva în Evul Mediu şi sunt stabilite la nivel oficial în 1920. Vor fi întrerupte în perioada comunistă, pentru a fi reluate după 1989.

27 Februarie 2013, 22:19 (actualizat 05 Aprilie 2013, 22:24) | Daniela Mîndrilă |
$article.media.images[0].description
Papa Ioan Paul al II-lea şi Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române/ FOTO: Patriarhia Română "
 |  GALERIE FOTO

Legăturile  ţării noastre cu Vaticanul există încă din Evul Mediu şi mărturie în acest sens stă corespondenţa dintre Sfântul Scaun şi domnitorii Ţărilor Române. Cele două părţi erau unite de un obiectiv comun: lupta împotriva expansiunii otomane, iar Vaticanul urmărea crearea unor alianţe ale statelor creştine din Europa.

Astfel, avem corespondenţa Papei Sixtus al IV-lea cu domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, pe care Suveranul Pontif îl numea „atletul lui Christos” ("Athleta Christi"), într-o scrisoare adresată domnitorului român, la 31 martie 1475. Scrisoarea venea  în urma victoriei în bătălia cu turcii de la Podul Înalt (10 ianuarie 1475).

Sau scrisoarea Papei Clement al VIII-lea adresată lui Aron Voda, în care, între altele, Suveranul Pontif făceau referiri la latinitatea românilor: “Sunteţi urmaşi ai latinilor şi italienilor şi, desigur, doriţi şi voi gloria strămoşilor voştri”. Acelaşi Papă Clement al VIII-lea spunea despre domnitorul Mihai Viteazul că este „unul din cei mai viteji, puternici, valoroşi şi înţelepţi principi care trăiesc azi”.

Stabilirea primelor relaţii diplomatice

Primele tratative între Sfântul Scaun şi România, în vederea încheierii unui Concordat, au avut loc în anul 1920, la iniţiativa Vaticanului.

(w300) Relaţiile

La 12 iunie 1920, Dimitrie C. Penescu şi-a prezentat scrisorile de acreditare ca trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar pe lângă Sfântul Scaun. Concordatul cu Vaticanul, care reglementa raporturile bilaterale, a fost semnat în 1927 şi a intrat în vigoare în 1929.

Documentul a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin şi garanta credincioşilor exprimarea libertăţii religioase, aşa cum fusese recunoscută, în Constituţia din 1923, pentru ortodocşi şi greco-catolici.

În decembrie 1938, Legaţia României a fost ridicată la rangul de Ambasadă, însă pentru puţin timp, pentru că în 1940 s-a revenit la statutul de Legaţie.

Întreruperea relaţiilor diplomatice

După al doilea război mondial şi instaurarea regimului comunist în ţara noastră, relaţiile dintre România şi Vatican vor fi întrerupte. La începutul anului 1946, Nunţiul papal, Monseniorul Andrea Cassulo, a fost declarat "persona non grata", pentru ca ulterior autorităţile române să denunţe Concordatul cu Sfântul Scaun (decretul 151/17 iulie 1948). Nunţiatura Apostolică a protestat printr-o notă verbală împotriva acestei decizii.

La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat "reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, act faţă de care Vaticanul a protestat din nou. Decretul 358 din 2 decembrie 1948 stipula revenirea cultului greco-catolic la cultul ortodox român.

Nunţiatura a interzis Bisericii Catolice din România să-şi alcătuiască statutul cerut de Legea Cultelor şi a determinat-o să protesteze împotriva exercitării de către Ministerul Cultelor a unor atribuţii prevăzute de această lege. În iulie 1950, reprezentanţii Vaticanului la Bucureşti au fost expulzaţi şi relaţiile diplomatice complet întrerupte.

Vizita lui Nicolae Ceauşescu la Vatican

(w380) Nicolae ş

Deşi nu existau relaţii oficiale între România şi Sfântul Scaun, la 26 mai 1973 Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită oficială la Vatican, în calitate de preşedinte al Consiliului de Stat (funcţie echivalentă, la aceea dată, cu cea de şef al statului).

Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au fost atunci primiţi de Papa Paul al VI-lea.

Tot în perioada întreruperii relaţiilor diplomatice oficiale, la 5 ianuarie 1989, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, aflat la Roma în drum spre India, a fost primit la Vatican, într-o vizită particulară, de Papa Ioan Paul al II-lea.

Reluarea relaţiilor oficiale dintre România şi Vatican

După revoluţia din decembrie 1989, în România s-au luat măsuri pentru libertatea exercitării cultelor religioase. Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale a abrogat Decretul-lege 358/1948 şi a recunoscut Biserica Română Unită cu Roma.

Relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost reluate în mai 1990, iar în noiembrie 1990, monseniorul John Bucowsky şi-a depus scrisorile de acreditare în calitate de Nunţiu Apostolic al Sfântului Scaun la Bucureşti.

În noiembrie 1992 a avut loc ceremonia redeschiderii Nunţiaturii Apostolice la Bucureşti, iar din ianuarie 1998, în România se revine la o veche tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic. Primul ambasador al României la Vatican după 1990 şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993.

"Vivat Papa!" Vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea în România

(w220) Vizită isÎn mai 1999, a avut loc vizita istorică a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea în România, prima vizită a unui Papă într-o ţară majoritar ortodoxă. Suvernul Pontif a fost întâmpinat de oficialităţile statutului şi de reprezentanţii Bisericii Catolice în ţara noastră, precum şi de Patriarhul ortodox al României de atunci, Prea Fericitul Teoctist.

Însă vizita papală s-a bucurat de o imensă simpatie în rândul credincioşilor. Sute de mii de catolici şi ortodocşi l-au întâmpinat pe Sanctitatea Sa cu urale de bucurie şi au strigat „Vivat Papa!”.

La Liturghia Pontificală celebrată în Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, Papa Ioan Paul al II-lea l-a îmbrăţişat pe cardinalul Alexandru Todea, aflat în scaunul cu rotile.

La Mesa Catolică din Parcul Izvor, oficiată de Papa în română şi latină, în prezenţa Preafericitului Teoctist, au participat aproape o jumătate de milion de credincioşi.

Patriarhul Teoctist la Vatican

În perioada 7-14 octombrie 2002, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist s-a aflat la Vatican, la invitaţia Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea.

La 12 octombrie, Prea Fericitul Părinte Teoctist şi Papa Ioan Paul al II-lea au semnat o Declaraţie comună, în care îndemnau la unitatea creştinilor.

Şefi de stat români la Vatican

VIDEO
Relaţia României cu Vaticanul. Trei momente: 1973, 1999, 2013
După vizita lui Nicolae Ceauşescu la Vatican, în 1973, când a fost primit de Papa Paul al VI-lea şi care acum ne pare cel puţin surprinzătoare, toţi preşedinţii români de după 1989 au fost primiţi de Sfântul Scaun.

Preşedintele Ion Iliescu a efectuat cele mai multe vizite la Vatican:  în februarie 1991, septembrie 1992,  martie 1995, decembrie 2001 şi septembrie 2004.

Succesorul său, preşedintele Emil Constantinescu, a efectuat o vizită la Vatican la 6 octombrie 2000.

În aprilie 2005, preşedintele Traian Băsescu, împreună cu primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, alături de Regele Mihai I şi foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, au participat la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială la Vatican, în septembrie 2008, fiind primit în audienţă, la Palatul Apostolic de la Castel Gandolfo, de Sanctitatea Sa Papa Benedict al XVI-lea.

La 15 februarie 2013, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială la Vatican, fiind ultimul şef de stat european primit de Papa Benedict al XVI-lea. La 11 februarie, Suveranul Pontif îşi anunţase retragerea din Scaunul Pontifical începând cu 28 februarie.

Ultimul papă care a renunţat la funcție în timpul vieții a fost Sf. Celestin, în secolul XIII.

Cardinali români aleşi de Vatican: Iuliu Hossu, Alexandru Todea, Lucian Mureşan

În februarie 2012, Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a devenit cardinal, în cadrul unei ceremonii oficiate de Papa Benedict al XVI-lea.

Lucian Mureşan este al treilea cardinal român, dupa Iuliu Hossu şi Alexandru Todea, alegerea sa de către Papa Benedict al XVI-lea reprezentând un moment istoric. Lucian Mureşan este, totodată, primul român care a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, în 2005. Până atunci, această biserică avea doar rangul de Mitropolie.

(w380) Lucian Mur

Pentru că s-a opus decretului care prevedea trecerea credincioșilor greco-catolici români la Biserica Ortodoxă şi a refuzat să se rupă de Biserica greco-catolică, Iuliu Hossu a fost arestat în 1948, alături de alţi episcopi greco-catolici. La 28 aprilie 1969, a fost ridicat la rangul de cardinal in pectore (cardinal ales în secret) de către Papa Paul al VI-lea.  Numirea a fsot ţinută secretă din cauza regimului comunist.

Cardinalul Iuliu Hossu a murit în 1970, iar în 1973, Papa avea să dezvăluie faptul că episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, dr. Iuliu Hossu, fusese ales cardinal.

După arestarea episcopilor greco-catolici și scoaterea Bisericii Unite în afara legii în 1948, Alexandru Todea a fost consacrat episcop de episcopul romano-catolic Iosif Schubert, în capela-baptisteriu a Catedralei "Sf. Iosif" din București.  La 31 ianuarie 1951 a fost arestat și dus la sediul Securității din Reghin. Tribunalul Militar București l-a condamnat la muncă silnică pe viață. La 28 februarie 1952, a fost mutat la Sighet, unde deja erau încarcerați toți ceilalți episcopi români uniți cu Roma.

După 13 ani de închisoare, a fost grațiat în august 1964, odată cu toți deținuții politici.

După eliberare, s-a stabilit la Reghin, unde a păstorit în clandestinitate mii de credincioși. După revoluţia din 1989, Alexandru Todea și-a continuat activitatea în libertate. La 12 martie 1990, Sfântul Scaun l-a numit Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș și l-a confirmat ca Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică). În 1991 a fost numit cardinal de către Papa Ioan Paul al II-lea.

Cardinalul Alexandru Todea a încetat din viaţă pe 22 mai 2002 şi a fost înmormântat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj.

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 34°C 35°C
IASI 31°C 32°C
CLUJ 27°C 28°C
CONSTANTA 30°C 31°C
CRAIOVA 33°C 33°C
BRASOV 30°C 30°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 August 2018, 10:57
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 16-08-2018
Deschidere: 8084.04
Maxim: 8100.23
Mimim: 8080.05
Variatie: -0.01%
TBK
11.90
1.26%
EL
10.26
0.39%
TEL
23.00
2.13%
SNG
32.25
0.16%
TLV
2.33
0%
SIF5
2.08
0.24%
SNN
7.37
0.41%
EBS
162.70
0.61%
UAM
1.45
13.74%
ALU
0.75
3.27%
ARHIVĂ ȘTIRI