De la răvașe de drum, la pașapoarte biometrice. 111 ani de la eliberarea primului document românesc de călătorie

Se împlinesc 111 ani de la eliberarea primului paşaport românesc. Cel mai folosit document la nivel internațional s-a numit prima dată în Valahia ”răvaş de drum”, apoi a devenit ”scrisoare de călătorie”. Pe vremea lui Carol al doilea şi a Regelui Mihai, paşapoartele erau făcute cu foiţă de aur.

19 Martie 2023, 13:25 (actualizat 19 Martie 2023, 14:11) Știrile TVR |

Primul pașaport era ceva mai mic. Măsura doar 9 X 13 centimetri și avea 20 de pagini.

În 19 martie, se împlinesc 111 ani de la eliberarea lui și sărbătorim oficial Ziua Pașaportului Românesc. Muzeul Național de Istorie a României și Direcția de Pașapoarte i-au dedicat o expoziție. Timp de o săptămână, bucureștenii pot afla istoria fascinantă a celui mai circulat document.

Astăzi până și copiii noștri au astfel de pașapoarte cu date biometrice și elemente de securitate, dar până să se ajungă aici a fost o cale lungă. Pentru prima dată documentele de călătorie au fost menționate în Țările Române în 1830 și se numeau "răvașe de drum". Pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza și a Regelui Carol I existau ”scrisori de călătorie”, fără prea multe date de identificare.

Elvira Negoiescu, comisar șef de poliție, Direcția de Pașapoarte: Pașaportul are o istorie lungă de 111 ani, de la primul pașaport din 1912 sub numele Regelui Carol I, până la pașaportului biometric pe care îl au peste 6 milioane de români îl poartă în călătoriile lor. Cea mai veche din 1869, bilete pentru libera petrecere și bilete pentru străinătate, aveau elemente imprimate în foiță de aur și cu însemnele Casei Regale.

Primul Război Mondial introduce obligativitatea pașapoartelor pentru evidența trecerii soldaților. Practica rămâne valabilă și după război, când apar primele plângeri ale turiștilor, din cauza fotografiilor și a descrierilor asociate din pașapoartele lor. În 1920, Conferința de la Paris decide că pașapoartele să fie de carton, să se elibereze pentru o singură călătorie sau cu o valabilitate de doi ani.

Elvira Negoiescu, comisar șef de poliție, Direcția de Pașapoarte: Este o evoluție impresionantă de la o mică cărticică portativă, cum era descris în cuprinsul legii promulgată de Regele Carol I până la a pașaportul de astăzi în care sunt date biometrice și de identificare geografică.

Printre ciudățeniile din istoria acestui document este pașaportul mumiei regelui Ramses al II-lea, decedat în urmă cu trei milenii, eliberat în 1974 pentru călătoria pe care a făcut-o la Paris, unde a fost restaurată.

Vizitatorii pot vedea într-un filmuleț și pașaportul lui Albert Eistein, vândut la licitație cu 93.000 de dolari.

Pașapoartele nu au fost întotdeauna pe hârtie. În Africa și Australia, triburi aborigene africane au folosit măști pașapoarte, colorate, pentru a identifica triburile atunci când călătoreau.

Cele mai multe pașaporte sunt astăzi roșii și grena. Peste un miliard. Țari ca Statele Unite, Canada, India și Australia au pașapoarte albastre, țările islamice folosesc verdele, culoarea preferată a profetului Mahomned, și doar câteva state au pașaportul negru.

CUVINTE CHEIE

istoria pașaportului, paşaport, paşaport biometric, răvaş de drum, ziua pașaportului

Articole pe aceeaşi temă

• 19 martie, Ziua pașaportului românesc

• Pașaportul japonez este cel mai eficient la nivel mondial în 2023. Deținătorii se bucură de acces fără viză în 193 de destinații din întreaga lume

• Pașapoarte cu eroi din benzi desenate. O inovație distractivă, dar și sigură, pusă în practică de belgieni

• Afganistanul anunţă că reîncepe să emită paşapoarte, în acelaşi format fizic ca şi precedentele

• Parlamentul European a votat începerea negocierilor privind pașaportul verde COVID

• 19 martie, Ziua pașaportului românesc

• Marea Britanie lansează duminică un nou sistem de vize, pe termen lung, pentru Hong Kong

• Cetăţenii Uniunii Europene vor putea intra în Regatul Unit doar pe baza paşaportului de anul viitor, din octombrie

• Taxa de pașaport poate fi plătită și la staţiile SelfPay