Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

De ce vin refugiaţii şi imigranţii în Europa?

2015 a fost un an record pentru migraţia în Europa. Dar de ce se îndreaptă aceşti oameni spre Europa şi nu spre statele bogate din Zona Golfului şi ce poate fi făcut pentru a rezolva criza refugiaţilor ? Iată câteva explicaţii.

07 Septembrie 2015, 14:48 (actualizat 08 Septembrie 2015, 14:10) | documentar de Liliana Teică |
Refugiaţi / FOTO: europe1.fr
Refugiaţi
Refugiaţi sirieni
Siria, refugiaţi
Sirieni într-o tabară de refugiaţi
Tabără de refugiaţi Iordania

100 de mii de refugiaţi au ajuns la graniţele UE, doar în iulie 2015, iar într-o singură săptămână, la mijlocul lunii august, 20.843 de migranţi din zone devastate de războaie din Siria, Afghanistan şi Irak au ajuns pe coastele Greciei.

De la începutul anului, mai mult de 160 de mii de oameni au reuşit să ajungă în Grecia, aproape de patru ori mai mulţi decât în întreg anul 2014, arată statisticile Agenţiei ONU pentru Refugiaţi.

Iată câteva explicaţii date de universitarii King's College din Londra. (Universitatea are o solidă reputaţie solidă academică fiind clasată între primele în topul instituțiilor superioare de învăţământ. La King's College se predau, între altele, cursuri de licență şi se fac studii doctorale în istorie, politică, psihologie, filosofie, şi drept.)

De ce Europa, destinaţia refugiaţilor

Şi ţările din Orientul Mijlociu sunt destinaţii pentru refugiaţii din zonă. Doar în Iordania sunt aşteptaţi să sosească peste 1 milion de oameni, în acest an. Este o povară grea pentru o ţară cu o populaţie de 6.5 milioane de locuitori şi un venit de doar 6100 de dolari pe cap de locuitor. Cu o populaţie de 10 ori mai mare,  un venit pe locuitor de 8 ori cât al Iordaniei şi doar 170 de mii de refugiaţi, Marea Britanie poate face cu mult mai mult, apreciază Charles Kirchofer, doctorand în filosofie la Departamentul de Studii ale Războiului.

(w400) Tabără dDar, deşi Iordania se luptă să asigure refugiaţilor hrană, condiţii sanitare şi servicii medicale, în taberele de refugiaţi condiţiile sunt precare şi oamenii sunt forţaţi să-şi continue drumul pentru a găsi o viaţă mai bună, de preferat într-o ţară bogată din Europa.

Rapoartele Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi spun că în Liban sunt deja 1.2 milioane de refugiaţi, cei mai mulţi din Siria. Se ştie însă că guvernul libanez este ineficient şi incapabil să asigure chiar şi pentru propriii cetăţeni furnizarea constantă de energie electrică sau să colecteze gunoiul, aşa încât abilitatea sa de a avea grijă de mase mari de refugiaţi este limitată, chiar şi în condiţiile asistenţei ONU. De aceea nu e de mirare că refugiaţii se îndreaptă spre Europa, mai spune Kirchofer.

Oamenii fug din faţa violenţelor şi disperării din zonele de conflict ale Orientului Miljociu şi vin în Europa pentru că o văd ca pe o oază de pace şi bunăstare. Totuşi, această tendinţă nu trebuie supraestimată. De exemplu, cel puţin în cazul Siriei, datele arată clar că până acum majoritatea refugiaţilor s-au stabilit în Iordania, Liban şi Turcia şi nu în ţările europene, explică  Eugenio Lilli, şi el doctorand la  Departamentul de Studii ale Războiului.

Aceasta nu este criză a migraţiei economice, tragedia umanitară din zona Mediteranei fiind consecinţa războaielor fără perspective imediate de soluţionare. În Libia, căderea lui  Muammar Gaddafi a lăsat ţara divizată şi într-o continuă creştere a violenţelor, în timp ce în Siria, înfricoşătoarele abuzuri împotriva drepturilor omului, în special împotriva minorităţilor religioase şi etnice,  explică de la sine migraţia. Este imposibil să pretindem că aceşti refugiaţi aleg să plece din motive economice sau că politica occidentală referitoarela Libia şi Siria nu ar avea legătură cu criza, spune Pablo de Orellana, profesor la acelaşi departament al universităţii.

Conform Frontex, Agentia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operationale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, cel mai mare grup etnic de azilanţi în acest an este cel sirian, urmat de cel afgan. Catastrofa umanitară din Siria este dramatică şi cei mai mulţi dintre sirieni şi-au căutat până acum refugiul în celelalte ţări arabe, ca Libanul, Iordania, Irakul sau Egiptul. În schimb, ţările arabe bogate, cum sunt Arabia Saudită sau celelalte State din Golf, s-au dovedit foarte puţin dispuse să-i primească – spune Dalibor Rohac, cercetătător la American Enterprise Institute din Washington DC.

De ce nu se implică mai mult statele Zonei Golfului

Statele arabe din zona Golfului Persic au unele din cele mai mari venituri pe cap de locuitor din lume. Liderii lor vorbesc  cu pasiune despre situaţia sirienilor, iar media de stat difuzează neîncetat ştiri despre războiul din Siria. Şi totuşi, mii de sirieni aleg să-şi rişte viaţa pentru a ajunge în Europa şi nu în aceste state. Pe măsură ce criza se adânceşte, tot mai multe asociaţii umanitare acuză statele arabe bogate că nu fac mai mult pentru a ajuta. În acelaşi timp, se accentuează asupra rolului neclar pe care îl joacă ţări precum Qatar sau Arabia Saudită în finanţarea conflictului dintre rebeli şi preşedintele sirian Bashar al-Assad.

Împărţirea poverii crizei umanitare nu are nici o semnificaţie în Arabia Saudită, în Emirate sau în Qatar, care s-au rezumat să ajute doar financiar, lăsându-i pe alţii să se descurce, spune Sarah Leah Whitson, director executiv la Human Rights Watch, divizia pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Acum, toată lumea spune că aşa nu este corect, adaugă Whitson.

De fapt sunt sute de mii de sirieni în Statele Golfului, pe care bunăstarea adusă de enorma bogăţie în petrol şi populaţia relativ scăzută le-a transformat în cea mai atractivă destinaţie pentru muncitorii din ţările arabe sărace. Expaţii sau profesioniştii şi-au făcut aici cariere frumoase, dar sirienii refugiaţi în aceste state sunt prost plătiţi şi pot fi oricând expulzaţi. Nu au statutul legal de refugiat sau azilant şi nici nu vor deveni cetăţeni ai acestor state, beneficii pe care aceste monarhii din Golf nu le acordă. Oficialităţile se apără spunând că au finanţat cu generozitate asistenţa umanitară şi că le-au acordat sirienilor permisiunea de a lucra, ceea ce este oricum mai bine decât să fi rămas în Siria sau într-o tabără de refugiaţi.

Cum poate fi rezolvată criza refugiaţilor

Faptele arată că imigraţia este în general benefică economic pentru ţările gazdă. Aşadar, cel mai bun ajutor pe care Europa îl poate da este să ofere imediat refugiaţilor rezidenţă legală şi acces pe piaţa muncii. Din punct de vedere politic ar putea fi convenabil să se restricţioneze unele beneficii sociale, dar migranţii vor fi şi aşa dornici să lucreze, crede Nick Cowen, şi el doctorand al  King's College, la Departamentul de Politici Economice.

Singura cale de a îmbunătăţi situaţia migraţiei în Europa este de acţiona în mod serios pentru rezolvarea conflictelor care i-au făcut să-şi părăsească iniţial ţara. De fapt, politicile implementate de unii actori internaţionali sau regionali mai mult au agravat situaţia. În absenţa unei soluţii pe termen lung, planul Comisiei Europene privind repartizarea cotelor de migranţi în statele membre este doar o opţiune temporară, spune Eugenio Lilli.

Eşecul unei soluţii europene adecvate derivă din faptul că protecţia graniţelor şi procesarea cererilor de azil au fost lăsate în sarcina statelor din zona Schengen. Ideea cotelor în privinţa redistribuirii echitabile a migranţilor este lăudabilă, dar imposibil de aplicat, în condiţiile libertăţii de mişcare între statele zonei Schengen. De aceea, este nevoie de o politică comună, la nivelul Uniunii Europene şi nu de decizii ale politicienilor din statele membre  – concluzionează Dalibor Rohac.

Surse

telegraph.co.uk

The New York Times

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 14°C
IASI 14°C 13°C
CLUJ 17°C 16°C
CONSTANTA 11°C 11°C
CRAIOVA 20°C 16°C
BRASOV 13°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Aprilie 2019, 21:59
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-04-2019
Deschidere: 8271.64
Maxim: 8303.92
Mimim: 8251.06
Variatie: 0.1%
TLV
2,13
0,23%
FP
0,95
0%
SNN
10,60
1,72%
SNP
0,37
0,14%
BRD
13,40
0,15%
TEL
21,00
0,47%
SNG
33,30
0,6%
TGN
350,00
0,29%
SIF3
0,25
0,4%
M
28,50
0%
ARHIVĂ ȘTIRI