Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

De ce Colegiul Electoral, şi nu votul popular, acordă victoria în alegerile prezidenţiale din SUA

În 2016, pentru a cincea oară în Statelor Unite, şi a doua oară în acest secol, candidatul care a câştigat votul popular a pierdut alegerile, iar cei care acordă victoria finală sunt electorii desemnaţi de fiecare stat. Cum procesul de vot indirect, prin Colegiul Electorilor, este stipulat în Constituţia SUA în vigoare din anul 1787, doar un amendament constituţional ar putea schimba sistemul.

10 Noiembrie 2016, 14:13 (actualizat 10 Noiembrie 2016, 14:28) | documentar de Liliana Teică |
Colegiul Electoral

În 2016, democrata Hillary Clinton a avut cu 200 de mii de voturi mai mult în sufragiul direct la nivel naţional, dar preşedinte al Statelor Unite va fi republicanul Donald Trump. Şi asta deoarece din totalul de 538 de voturi electorale, Trump a câştigat 290, iar Clinton 218.

Aceată neconcordanţă dintre votul popular şi votul electoral vine din faptul că Donald Trump a câştigat în mai multe state mari - ca Florida, Pennsylvania şi Wisconsin - cu doar o foarte mică majoritate în votul popular, faţă de Clinton care a câştigat şi ea în state mari - cum sunt California, Illinois şi New York - dar cu o mai mare majoritate în votul popular.

O situaţie similară şi în anul 2000, când cu 500 de mii mai mulţi americani l-au votat pe democratul Al Gore, iar mandatul de preşedinte a revenit republicanului George Bush, care a avut în schimb 271 de voturi electorale, fată de doar 255 ale lui Gore. Şi la fel s-a întâmplat şi în alegerile prezidenţiale din 1888, 1876 şi 1824, când nu votul popular, ci Colegiul Electoral a decis cine va fi preşedinte.

Dacă regula ''un cetăţean = un vot'' este un stâlp al democraţiei, sufragiul indirect modifică datele problemei - spune Robert Schapiro, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Columbia din New York.

În Statele Unite, atunci când un alegator voteaza pentru preşedinte şi vicepreşedinte, el votează de fapt pentru un grup de Mari Electori care le vor vota candidatul preferat. După numărarea voturilor alegătorilor, procesul se mută la Colegiul Elector care votează preşedintele, în data de 15 decembrie, iar apoi Congresul numară voturile acestora şi anunţă rezultatele oficiale, în luna ianuarie.

Procesul prin care electorii sunt aleşi diferă de la un stat la altul, în cele mai multe cazuri, partidele îşi nominalizează electorii, aceştia fiind recompensaţi pentru serviciile aduse şi loialitatea faţă de formaţiunea respectivă.

Numărul electorilor din fiecare stat este proporţional cu populaţia acestuia şi egal cu cel al membrilor Camerei Reprezentantilor şi ai Senatului. Sunt în total 538 de electori şi pentru a câştiga mandatul de preşedinte, un candidat are nevoie de votul a 270 de electori.

De ce există Colegiul Electoral

Părinţii Fondatori ai naţiunii americane au stabilit existenţa Colegiului Electoral prin Constituţia Statelor Unite, în vigoare din 4 martie 1787 , ca pe un compromis între alegerea preşedinelui prin votul Congresului şi alegerea acestuia prin vot popular.

Alegerea preşedintelui de către Congres a avut un suport substanţial, dar a fost respinsă pentru că se considera că a da prea multă putere Congresului, adică unui grup mic de oameni, era periculos.

Şi alegerea directă de către popor era problematică, din cauza existenţei sclaviei şi a altor diferenţe în felul în care fiecare stat determina cine poate vota, iar prin argumentele avute atunci în vedere s-a dorit ca rezultatul votului să nu fie  “nedemocratic”, pe scurt,  să se elimina posibilitatea ca votanţii să judece greşit când aleg.

Punând selecţia electorilor în mâinile fiecărui stat, se înlătura ameninţarea unei manipulări a preşedintelui de către Congres. Se menţinea astfel şi echilibrul între state, prin aceeaşi reprezentare proporţională ca şi în ambele camere ale Congresului, şi în plus se lăsa fiecărui stat decizia de a hotărî cine poate vota şi cine nu.

Instituţia Colegiului Electoral aparţine timpului când SUA era o federaţie de doar 13 state şi avea un electorat de 2.5 milioane de cetăţeni - doar bărbaţi, albi, proprietari de pământ şi protestanţi.

În ultimii 200 de ani, peste 700 de propuneri pentru a reforma sau elimina Colegiul Electoral au fost introduse în Congres, mai multe decât pe oricare alt subiect. Nici una dintre ele nu a fost aprobată de Congres şi trimisă statelor pentru ratificare ca amendament constituţional.

Colegiul Electoral a fost criticat ca fiind arhaic, prea complicat şi confuz, însa susţinatorii lui afirmă ca astfel nu doar Guvernul Federal, ci şi fiecare dintre cele 50 de state participa la conducerea ţăarii.

Sondajele de opinie au arătat că cetăţenii americani sunt în favoarea eliminării Colegiului Electoral: cu o majoritate de 58 % percent în 1967; 81 de procente în 1968; şi 75 % în 1981.

Pentru a fi modificată Constituţia, un amendament trebuie să fie propus de două treimi dintre membri ambelor camere ale Congresului şi ratificat de trei sferuri dintre statele uniunii.

 

surse

archives.gov

pewresearch.org

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ALEGERI PREZIDENŢIALE SUA
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 21°C
IASI 25°C 24°C
CLUJ 23°C 22°C
CONSTANTA 20°C 19°C
CRAIOVA 24°C 22°C
BRASOV 21°C 22°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Octombrie 2018, 22:53
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 16-10-2018
Deschidere: 8441.69
Maxim: 8561.71
Mimim: 8441.69
Variatie: 1.41%
TLV
2.31
2.62%
SNG
33.85
0.15%
BRD
13.30
1.52%
SNP
0.39
2.22%
FP
0.94
0.86%
EL
10.60
1.71%
TGN
346.00
0.43%
DIGI
29.40
1.72%
SIF4
0.62
1.29%
SIF2
1.22
0.16%
ARHIVĂ ȘTIRI