Darul vieții după moarte. Agența Națională de Transplant propune prelevarea de organe de la donator în stop cardiac iresuscitabil

15 aprilie 2022, 20:04

Dacă nu ar fi fost donatorul? Nu mai vorbeaţi cu mine acum. N-ar fi fost nici copilul. Absolut. Sebastianul vieţii mele.

La un an după transplantul de ficat, Anamaria a rămas însărcinată şi a născut un băiat de nota 10. Trei ani a aşteptat organul salvator. Avea 30 de ani şi abia se căsătorise.

Anamaris Narai, pacientă cu transplant de ficat din 2018: Bucuria şi realizarea cea mai mare a mea este că am devenit mamă după transplant. E miracolul meu. Fac sport, fac ce-mi place, călătoresc, le fac pe toate.

Să ne bucurăm de fiecare clipă. Asta e esenţa fericirii.

Danil nu ştia ca avea hepatita B şi s-a trezit cu o ciroză în ultimul stadiu. La 60 de ani a primit darul unei noi vieţi.

Danil Tulugea, pacient cu transplant de ficat din 2014: A fost un noroc al situaţiei anului 2014, în care au fost foarte mulţi donatori.

De la vârful din 2014, numărul donatorilor de organe a tot scăzut. Apoi şi pandemia a afectat activitatea de transplant.

Anul acesta, până la jumătatea lui aprilie, au fost 29 de donatori, faţă de 47 în tot anul trecut. Puţini, însă, faţă de nevoi. Aşa că Agenţia Naţională de Transplant propune schimbarea legislaţiei, astfel încât să poată fi prelevate organe şi de la donatori aflaţi în stop cardiac iresuscitabil, nu doar de la cei în moarte cerebrală. Mai întâi, în două centre pilot, la Floreasca, în Capitală, şi la Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi.

Radu Zamfir, director executiv, Agenţia Naţională de Transplant: Totul se face în primul rând cu luarea consimţământului familiei, după ce se epuizează toate resursele prin care acel pacient este resuscitat.

Pentru a putea preleva organele, este nevoie de mai multe reglementări legale.

Dr. Victor Zota, expert în transplant: După ce ai făcut această resuscitare, care şi ea trebuie să fie legiferată – cât timp faci – 10 minute, 15 minute, o jumătate de oră? Din momentul ăla nu se mai atinge nimeni de pacient şi această perioadă trebuie definită în timp.

În primul trimestru, din cinci potenţiali donatori în moarte cerebrală de la Floreasca, doar pentru unul s-a obţinut acordul familiei.

Prof. dr. Ioana Grințescu, şefa Clinicii ATI de la Spăitalul Floreasca: Trebuie să înţeleagă oamenii că încetarea activităţii creierului şi a tuturor funcţiilor trunchiului cerebral înseamnă moarte, iar dacă el mai stă câteva ore şi noi îi menţinem funcţionalitatea organelor care vor fi donate, asta nu este la infinit.

De la începutul anului, 98 de bolnavi au primit organe salvatoare şi mult mai mulţi vor beneficia de ţesuturi. Medicii speră să facă în curând şi transplant de uter, de mână şi de intestin.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite