Daniela Vișoianu: Aproape că nu contează planurile cadru, dacă profesorul nu este format să crească pasiunea școlară

5 ianuarie 2018, 13:39

Planurile cadru pentru liceu au fost puse în dezbatere de Ministerul Educației Naționale (MEN) și Institutul de Științe ale Educației (ISE), pe 29 decembrie. Sunt trei variante privind planurile-cadru pentru învățământul liceal, filiera teoretica. A treia varianta oferă o mai mare libertate școlii, trunchiul comun fiind de 61%, iar curriculumul la decizia școlii fiind de 39%. Nu este nimic la alegerea elevului, iar schimbările majore pe care le-ar propune cea mai curajoasă dintre cele trei variante sunt eliminarea unei ore de Fizica, eliminarea Limbii moderne 2 la profilul real, la clasele a XI-a si a XII-a, introducerea în Trunchiul comun a unei ore de Educația vizuala, la clasele a IX-a si a X-a, respectiv Educație artistică la clasele a XI-a si a XII-a, suplimentarea numărului de ore de Educație fizică, precum și introducerea orelor de Consiliere.

Daniela Vișoianu spune că atât timp cât au fost lansate trei scenarii acesta este terenul de joc. Ea este de părere că elevii ar fi trebuit să fie întrebați încă de la început cum ar vrea ei să fie liceul, câte ore ar trebui să stea la școală, ce opționale ar vrea să facă, care sunt motivele pentru care au ales un anumit opțional și atrage atenția că elevul lipsește din designul inițial.

Aproape că nu contează planurile cadru, dacă profesorul care va urma să pună aceste programe în sala de clasă nu este format să crească pasiunea școlară. Toate cercetările și cred că dacă vă întreb pe dvs. – ce materie v-a plăcut – conectează cu relația pe care ați avut-o cu profesorul. Deci, profesorul poate să definească iubirea cuiva pentru o materie sau dimpotrivă, un copil care poate ar avea înclinație către științe este îndepărtat de această zonă de dezvoltare pentru că profesorul nu știe să predea sau să stabilească o relație umană cu elevii pe care îi are în sala de clasă.

Daniela Vișoianu spune că provocarea pentru acest an în învățământ este proiectul pentru formarea profesorilor, proiectele de infrastructură care sunt în derulare cu Ministerul Dezvoltării și cu autoritățile publice locale.

România are nevoie să mai pună 1% din PIB obligatoriu în Educație, în preuniversitar pentru reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional, spune președintele Federației Coaliției pentru Educație.

Bugetul alocat Educației în 2018, raportat la PIB, menține România pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, avertizează Federația Coaliția pentru Educație. Finanțarea este insuficientă și asigură, în principal, plata salariilor necesare menținerii în sistem a cadrelor didactice și mai puțin o investiție reală în educație. Suma alocată de către coaliția de guvernare a fost suplimentată cu 3 miliarde, mai mult față de anul trecut dar tot nu ajunge la 6% din PIB ci doar la 2,98%. Acest lucru se întâmplă în contextul în care, în 2016, media europeană a procentului din PIB alocat educației a fost de 4,9%, conform Monitorului Educației și Formării, publicat recent de Comisia Europeană.

Federația Coaliția pentru Educație constată că învățământul preuniversitar beneficiază de puțin peste jumătate din alocare, respectiv de 15,9 mld. de lei și peste 90% din sume reprezintă drepturi salariale ale profesorilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite