Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
VIDEO JURNALUL TVR

Daniel Morar, interimar la şefia Parchetului General. Kovesi îşi încheie mandatul

Laura Codruţa Kovesi este procuror general al României din 2 octombrie 2006. Potrivit CV-ului ei, publicat pe site-ul Ministerului Public, în timpul carierei sale, Kovesi a colaborat la scrierea mai multor lucrări şi a primit câteva distincţii. Din 15 septembrie 1995 până în 2006, a urcat pe scara ierarhică în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu şi în cadrul Biroului teritorial Sibiu al DIICOT.

01 Octombrie 2012, 15:36 (actualizat 01 Octombrie 2012, 19:49) | TVRinfo.ro |
Daniel Morar, noul sef al Parchetului General
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
Daniel Morar, noul sef al Parchetului General
Laura Codruţa Kovesi a prezentat, luni, raportul de activitate, pe perioada mandatului său, în funcţia de procuror general.

"Am decis să transmit un mesaj de final de mandat, pentru colegii procurori, precum şi pentru cetăţeni. Am întocmit un raport de activitate pe toţi cei şase ani, care va fi facut public şi va fi postat pe site-ul instituţiei. Împreună, am reuşit o transformare radicală a activităţii procurorilor", a arătat Laura Codruţa Koveşi, la începutul şedinţei.

"La preluarea mandatului nu exista un sistem unitar de reglementare a activităţii", a mai arătat Kovesi care a subliniat că s-a lovit şi de "lipsa unei politici coerente de personal, management necoprespunzător al funcţiei publice, iar funcţionarea parchetelor locale era afectată de numărul redus de posturi. Am constatat o lipsă de implicare în dosarele importante".

"Pentru a remedia aceste vulnerabilităţi, am adoptat noi criterii de evaluare pentru activitatea parchetelor. Parchetele au fost reorganizate iar posturile vacante redistribuite spre zonele cu deficit. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost redus cu 40% numărul de secţii, servicii şi birouri ale caror competente se suprapuneau", a mai declarat procurorul Kovesi.

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, l-a delegat pe şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, pentru şase luni, potrivit Mediafax.ro

Kovesi a declarat că a luat această decizie, întrucât Daniel Morar are cea mai mare vechime la conducerea unei instituţii, colaborează cu instituţiile europene, participând la evaluăril în cadrul MCV, are experineţa necesară pentru a asigura măsurile de continuitate şi stabilitate aîn c priveşte activitatea Ministerului Public.

Conducerea DNA va fi preluată de unul dintre adjuncţii procurorului şef Daniel Morar.

Începând cu data de 2 octombrie 2012, mandatul de Procuror General al României al Laurei Codruţa Kovesi se încheie, încetând astfel şi calitatea sa de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, se arată într-un comunicat al CSM, remis TVRinfo.ro.

"Vreme de şase ani doamna procuror general Kovesi a fost alături de Consiliu, s-a implicat în proiecte, a dezbătut probleme, a expus puncte de vedere şi a participat, prin votul domniei sale, la luarea unor decizii importante pentru sistemul judiciar românesc. Decizii în care, deseori, a contat abordarea sa logică, expunerea argumentată şi fără echivoc a poziţiei sau punctelor sale de vedere, atitudinea sa hotărâtă şi fermă, simţul umorului şi răbdarea de a-i asculta pe ceilalţi. Toate acestea au făcut ca vocea doamnei Kovesi să fie ascultată şi respectată, proiectele sale să găsească sprijin în Plenul Consiliului iar instituţia, la rândul său, să beneficieze de expertiza şi contribuţia specialiştilor Parchetului General la multe din proiectele sistemului judiciar", se mai ară în comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii.

Laura Codruţa Kovesi este  singurul procuror general al României care îşi duce mandatul până la capăt, toţi predecesorii săi fiind schimbaţi din motive politice, cu excepţia lui Ilie Botoş, care a demisionat în urma scandalului Hayssam, informează Mediafax.ro.

La Revoluţia din '89, procuror general al României era Nicolae Popovici (numit în această funţie în 1979), care a fost înlocuit în 10 ianuarie 1990 cu procurorul Gheorghe Robu, care a deţinut această poziţie până în 10 decembrie 1990.

Magistratul militar Mihail Ulpiu Popa Cherecheanu a fost cel care a preluat funcţia, deţinută până în 26 aprilie 1993, când a fost înlocuit cu Vasile Manea Drăgulin, care a rămas procuror general al României până în 27 august 1996, când i s-a succedat Nicolae Cochinescu, actual judecător al Curţii Constituţionale. Cochinescu a deţinut această poziţie un an, până în 26 august 1997.

În 1 septembrie 1997, Sorin Moisescu (consilier prezidenţial al lui Emil Constantinescu-n.r.) a fost numit procuror general, care a părăsit această funcţie în 20 iunie 1998, fiind numit preşedintele instanţei supreme.

Între 8 iulie 1998 şi 25 ianuarie 2001, funcţia de procuror general al României a fost deţinută de procurorul timişean Mircea Criste.

În 25 ianuarie 2001 a fost numit cu Joiţa Tănase, care a fost înlocuit în 29 august 2003 cu procurorul militar sibian Ilie Botoş, schimbat din funcţie, în 28 iulie 2006, în urma scandalului mediatic privind fuga din România a lui Omar Hayssam, inculpat pentru fapte de terorism, în legătură cu răpirea a trei reporteri români.

În 26 august 2006, ministrul Justiţiei de atunci a nominalizat-o pentru funcţia de procuror general al României pe Laura Codruţa Kovesi, confirmată de şeful statului.

În 2 octombrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de reînvestire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă de trei ani, pentru Laura Codruţa Kovesi.

A doua oară a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în 25 septembrie 2009.

Articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul magistratului arată că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Alineatul 3 al articolului citat prevede că preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţie, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

Cu o săptămână înainte de a fi semnat decretul prezidenţial, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reînvestirea Codruţei Kovesi, motivele expuse fiind mai mult de ordin personal decât legate de probleme manageriale. Avizul negativ dat Codruţei Kovesi era previzibil după ce a amendat public anumite măsuri dispuse de Secţia CSM, ea dând de înţeles că nu se poate face auzită în interiorul Consiliului.

Cea mai vădită ostilitate întâmpinată de Codruţa Kovesi a fost, încă de la începutul mandatului său, din partea lui Liviu Dăscălescu (fost procuror general al Curţii de Apel Bucureşti (între timp pensionat din magistratură, însă lucrează ca avocat-n.r.), căruia procurorul general i-a şi spus la bilanţul activităţii Ministerului Public că ar trebui să iasă la pensie, dacă tot şi-a scos decizia de pensionare.

Kovesi nu a ezitat să-i felicite pe procurorii de la parchetle locale şi să prezinte problemele grave cu care se confruntă, având de soluţionat mii de dosare, în timp ce a criticat modul de abordare a chestiunilor de către procurorii generali ai parchetelor de curţi de apel, unde "norma" era de 40 de dosare la un procuror.

Nici preşedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturi, judecătorul Virgil Andreieş, nu se număra printre simpatizanţii procurorului general.

Chiar de la preluarea conducerii CSM de către Andreieş, Kovesi a făcut un bilanţ deloc elogios al activităţii Consiliului, remarcând că viitorul acestui for este strâns legat de înlăturarea percepţiei că mimează îndeplinirea rolului său.

Kovesi a cerut, în şedinţa de bilanţ a CSM, din ianuarie 2009, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au decizii de pensionare să le pună în practică, o solicitare similară fiind adresată magistraţilor care îşi continuă activitatea având decizia de pensionare în buzunar. Ea a subliniat că aceste demersuri sunt necesare, dacă se doreşte ca standardele de integritate şi moralitate să fie respectate.

Totodată, Kovesi a amendat prelungirea detaşărilor inspectorilor judiciari ai Consiliului, în contextul în care Inspecţia Judiciară nu lucrează cu o măsură egală şi produce confuzie în sistem.

Şeful Ministerului Public a subliniat că, pentru ca CSM să fie credibil în ochii cetăţenilor, trebuie să sancţioneze la timp încălcările legii şi ale Codului deontologic, nu la sfârşitul anului, de teama unui raport de ţară nefavorabil din partea Comisiei Europene.

"Pentru a fi credibili în ochii oamenilor, trebuie să sancţionăm încălcările legii şi ale Codului deontologic atunci când ele ne sunt semnalate, şi nu la sfârşitul anului de teama unui raport de ţară nefavorabil", a susţinut Kovesi, subliniind că, atâta vreme cât nu vor putea oferi garanţii de integritate profesională şi morală a magistraţilor români, actele procedurale ale acestora riscă să fie ignorate în alte state membre şi să nu fie recunoscute.

Procurorul general mai spunea că, faţă de 2008, "în cea mai mare parte problemele au rămas aceleaşi, iar unele chiar s-au accentuat".

"Astfel, dacă mă refer la problemele de personal, anul trecut la aceaşi dată aveam 22 de unităţi de parchet cu unul sau doi procurori, acum avem 49 de astfel de unităţi, deci mai mult decât dublu faţă de 2008", afirma Kovesi, subliniind că îi apreciază pe colegii care, singuri fiind la Parchet, au reuşit să soluţioneze un număr impresionant de dosare, fără rebuturi profesionale.

Pe lângă problema volumului de activitate sau faptul că există riscul ca un parchet să fie închis oricând dacă un procuror devine indisponibil, există şi alte probleme, susţinea Kovesi.

"Negăsind soluţii de ocupare a posturilor şi sub presiunea posibilităţii blocării unor unităţi, coborând standardele de control nu facem altceva decât să creăm un alt tip de vulnerabilităţi, care au condus la comportamente nedeontologice sau uneori infracţionale", declara Codruţa Kovesi.

Kovesi spunea că în 2008 a propus să se aibă în vedere posibilitatea renunţării la unele unităţi de parchet a căror funcţionare nu poate fi asigurată la standardele aşteptate, procurorul general sperând că această propunere va fi reevaluată.

"Şi dacă tot vorbim de standarde, îmi vine greu să mă uit în ochii unor oameni care îmi vorbesc despre imagini cu procurori care îngenunchează la propriu inculpaţii. Cred că toată lumea ştie la ce caz mă refer (cazul prim-procurorului de la Vişeul de Sus privind modul de soluţionare a unei agresiuni, pensionat la scurt timp după această declaraţie - n.r. ) şi trebuie să-mi exprim din nou nemulţumirea cu privire la inconsecvenţa Inspecţiei Judiciare, pentru că eu am formulat anterior o sesizare disciplinară, care a fost clasată fără a se verifica cele semnalate. Presiunea mass-media a determinat ulterior sesizarea din oficiu a CSM asupra acestui caz. Văzând rapiditatea cu care CSM s-a sesizat după difuzarea imaginilor, ce concluzie putem trage? Că dacă vrem să obţinem o reacţie a CSM, trebuie să ne adresăm mai întâi presei", mai afirma procurorul general.

În opinia şefului Ministerului Public, în felul acesta magistraţii se decredibilizează, deşi se aşteaptă ca societatea să le respecte dreptul de a se autoguverna.

"Inspecţia Judiciară nu lucrează cu o măsură egală şi produce confuzie în sistem. Există un ghid de inspecţie pe care însă fiecare inspector îl interpretează personal. Există inspectori care soluţionează lucrările la limita împlinirii termenului legal (un an de la data comiterii faptei de către magistrat - n.r.), astfel că au existat cauze clasate pentru prescripţie", arăta Kovesi.

Procurorul general afirma că în 2008 a subliniat importanţa consolidării Inspecţiei Judiciare, dar nu prin detaşarea unor magistraţi, ci prin angajarea personalului propriu, însă, la sfârşitul anului, s-a constatat că a fost modificat regulamentul privind recrutarea inspectorilor "pentru a satisface în mod formal exigenţele Comisiei Europene".

"S-a stabilit ca selectarea inspectorilor să se facă cu asigurarea reprezentativităţii, iar în loc ca inspectorii să fie recrutaţi potrivit noii proceduri CSM, a prelungit pur şi simplu detaşările inspectorilor care erau în funcţie, uitând de noul regulament", sublinia Codruţa Kovesi.

Ea arăta că apreciază şi susţine independenţa magistraţilor, dar că fiecare trebuie responsabilizat atât pentru deciziile luate, cât şi pentru metodele folosite în instrumentarea cazurilor, pentru că numai aşa se diminuează riscul unor erori şi se ameliorează funcţionarea justiţiei.

"În contextul unificării practicii judiciare, îmi doresc să demarăm cât mai curând posibil un dialog între procurori şi judecători pe tema noţiunii de pericol pentru ordinea publică. Interpretarea ei este în mare măsură responsabilă pentru imaginea negativă pe care o avem în ochii oamenilor şi m-aş gândi numai la articolele din presa recentă care pun în dezbatere publică diferenţa de tratament la luarea măsurilor preventive pornind tocmai de la aprecierea pericolului pentru ordinea publică în cauze cu trafic de zeci de kilograme de droguri sau trafic de arme. Pentru noi poate fi doar o divergenţă de opinie asupra înţelesului unui text legal, dar cetăţenilor le poate induce neîncredere în profesionalismul celor care aplică legea", mai arăta şeful Ministerului Public.

Totodată, Kovesi spunea că trebuie identificate "cu realism, în cadrul CSM", care sunt cu adevărat acele atribuţii care pot face din Consiliu o instituţie eficientă şi să propună măsuri normative de trecere a unor atribuţii la Ministerul Justiţiei şi la Ministerul Public.

"Răspunderea unui organ colegial este greu de stabilit, dar transferarea răspunderii pentru activitatea Ministerului Public la procurorul general oferă perspectiva unei concepţii unice manageriale şi a unei responsabilităţi clare pentru deciziile luate", conchidea Codruţa Kovesi.

În cel de-al doilea mandat, relaţia lui Kovesi cu CSM (care din 2011 are noi membri ca urmare a alegerilor magistraţilor, după expirarea mandatelor de şase ani ale majorităţii membrilor-n.r.) s-a îmbunătăţit, de altfel acesta fiind şi unul dintre obiectivele sale.

Mai mult, în două rapoarte ale Comisiei Europene privind stadiul reformei din justiţia română, procurorul general al României, şi nu instituţia, a fost apreciat pentru modul de administrare a Ministerului Public şi rezolvarea carenţelor.

În 6 iulie 2011, fostul ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul (care şi-a încheiat mandatul în România, în februarie 2012-n.r.), i-a conferit procurorului general al României, Codruţa Kovesi (numită în această funcţie când avea 33 de ani-n.r.), Ordinul Naţional al Meritului în grad de ofiţer, spunând că procurorul general reprezintă un pariu câştigat al tinerelor generaţii ale acestei ţări, mai arată Mediafax.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 15°C
IASI 14°C 12°C
CLUJ 9°C 10°C
CONSTANTA 13°C 14°C
CRAIOVA 12°C 12°C
BRASOV 11°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 15 Decembrie 2019, 22:13
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 13-12-2019
Deschidere: 9779.39
Maxim: 9880.42
Mimim: 9779.39
Variatie: 1.03%
TLV
2.56
2.59%
SFG
18.65
0.54%
FP
1.19
0.42%
M
33.30
2.13%
EL
10.90
0%
BRD
15.42
1.04%
SNG
37.60
0.67%
SIF3
0.36
0.83%
SIF5
2.52
0.79%
SNN
14.26
2.71%
ARHIVĂ ȘTIRI