Dan Dungaciu, analist de politică externă: Nici în cel mai negru scenariu imaginabil nu se pune problema ca Federaţia Rusă să atace NATO

Specialiștii militari și politici evidențiază schimbarea de paradigmă din comportamentul Franței față de România, după ani buni de blocaj în relația strategică dintre cele două țări.

„Parteneriatul strategic România – SUA și solidaritatea NATO sunt foarte puternice”, iar parteneriatul strategic România – Franța va fi astfel consolidat pe flancul estic, în regiunea Mării Negre”, a precizat președintele Klaus Iohannis, după ce a luat act de anunțurile făcute de omologii săi, Joe Biden și Emmanuel Macron. „Dovadă de fraternitate în contextul Parteneriatului nostru Strategic” și „un anunț binevenit pentru români”, scrie și premierul Nicolae Ciucă pe un site de socializare. Mesajule şefului statului şi premierului au fost transmise şi în limba franceză.

Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor: “Am fost impresionați cu toții, în cadrul parteneriatului stategic dintre România și Franța, de faptul că statul francez este de acord să disloce trupe pe teritoriul României în eventualitatea unui conflict în zona din Ucraina”.

Specialiștii susțin că e vorba în primul rând de o strategie NATO de descurajare a acțiunilor ofensive ale Rusiei. Implicarea Franței reprezintă însă marea noutate.

Dan Dungaciu, analist de politică externă: „Are menirea chiar să deblocheze relaţiile bilaterale. Avem un parteneriat strategic cu Franţa, blocat în realitate de anumite decizii politice legate de un anumit tip de achiziţii. Franţa nu s-a înghesuit înainte la Marea Neagră, aproape deloc. Franţa acum înţelege că, dacă vrea să fie lider, trebuie să aibă o orientare mai intruzivă. Nu poate să alieneze flancul estic, trebuie să ţină seama de el. Flancul estic se referă şi la Marea Neagră. Nici în cel mai negru scenariu imaginabil nu se pune problema ca Federaţia Rusă să atace NATO”.

Claudiu Degeratu, expert în securitate internaţională: „Se acoperă un vid de securitate important, pentru că până acum trupele NATO veneau în România mai mult pentru instruire, nu pentru apărare sau pentru prevenirea unor crize. Securitatea noastră va creşte. O mai mare implicare politică a Parisului şi a Washingtonului în ceea ce priveşte domeniul de interes al României, adică securitatea maritimă, securitatea aeriană în regiunea noastră şi pregătirea militară integrată a forţelor româneşti, împreună cu trupele americane şi franceze. Era un obiectiv care era urmărit şi promovat în cadrul Alianţei de mai mulţi ani am militat pentru o prezenţă echilibrată, nu doar în zona nordică, dar şi în zona Mării Negre”.