Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, pentru crime de război în Ucraina. Punerea în executare depinde de cooperarea internațională

Piotr Hofmanski, judecător Curtea Penală Internațională: „Curtea Penală Internaţională a emis două mandate de arestare legate de situaţia din Ucraina. Unul pe numele lui Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, şi pe numele Mariei Lvova-Belova, şefa Comisiei prezidenţiale pentru drepturile copiilor, pentru presupuse crime de război şi deportarea copiilor din teritoriile ucrainene ocupate în Federaţia Rusă.„

Este o decizie istorică, primită cu bucurie în primul rând de ucraineni.

Procurorul general al Ucrainei a declarat pe rețelele de socializare că este un moment istoric atât pentru țara sa, cât și pentru dreptul internațional.

Andrii Kostin, procurorul general al Ucrainei: „Este o zi istorică, ceva ce era clar pentru toţi. Ceva ce unii au realizat încă din 2008. Alţii în 2014. Şi aproape toată lumea în 2022. A primit în sfârşit o definiţie legală. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este oficial suspectat de crime de război.„

„Începutul unei responsabilităţi istorice”. Volodimir Zelenski după anunțul privind emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin

Piotr Hofmanski, judecător Curtea Penală Internațională: „Acesta este un moment important în procesul de justiție în fața CPI. Judecătorii au analizat informațiile și probele prezentate de procurorul (CPI) (Karim Khan) și au stabilit că există acuzații credibile împotriva acestor persoane pentru presupusele crime. CPI își face partea de muncă. În calitate de instanță judecătorească, judecătorii au emis mandate de arestare. Execuția depinde de cooperarea internațională.„

Cooperarea internațională la care se referă judecătorul CPI și-a pus deja bazele.

Sute de procurori din întreaga lume strâng probe ale crimelor de război comise de ruși în timpul invaziei. La nivel de lideri ai lumii libere începe să prindă contur apariția unui tribunal special.

Pentru rușii care nu au ratificat statutul instanței, hotărârea de astăzi nu are nicio bază legală, lucru afirmat, de altfel, de Ministerul de Externe de la Moscova.

Din punctul de vedere al lumii libere, în acest moment, Vladimir Putin devine oficial un paria, poate chiar și pentru liderii Comunității Statelor Independente, fostele republici sovietice.

Vladimir Putin putea fi acuzat de crime de război încă din 2011, când rapoartele unei comisii speciale, conduse de veterana în drept penal internațional Carla Del Ponte, a strâns suficiente probe pentru crimele comise de ruși în Siria, la ordinul lui Vladimir Putin. Faptul că Rusia deține dreptul de veto în Consiliul de securitate al ONU și un sistem încă destul de complicat care judecă asemenea crime au făcut ca acest dosar să fie închis atunci.

„Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat inițial Curtea Penală Internațională, într-un comunicat.

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau care au permis săvârșirea acestora și care se aflau în subordinea efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma)„, arată Curtea Penală Internațională.

Reacția Moscovei după ce la Haga a fost emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin: Deciziile Curţii Penale Internaţionale sunt lipsite de sens pentru ţara noastră. Mandatele, insignifiante

„Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma)„, explică în continuare CPI.

„Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii, din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”, mai arată Curtea.

CITEȘTE și Judecarea lui Putin pentru crime de război, o utopie? Avocat: A luat naștere un nou ecosistem al justiției internaționale

Moscova a negat în mod repetat acuzațiile privind atrocitățile comise de armata rusă pe teritoriul țării vecine invadate, Ucraina.

Luni, The New York Times a relatat, citând actuali şi foşti responsabili ai Curții Penale Internaționale, că ruşii care au comis crime de război în Ucraina vor fi aduși în fața justiției.

Biroul procurorului CPI, cu sediul la Haga, a declarat că nu va face „niciun comentariu” cu privire la această informaţie.

Potrivit publicaţiei americane, un prim dosar vizează răpirea copiilor ucraineni care ar fi fost apoi trimişi spre adopţie sau în tabere de reeducare. Cel de-al doilea dosar se referă la acuzaţiile potrivit cărora forţele ruse au ţintit în mod deliberat cu rachete infrastructuri civile, precum centrale electrice şi hidrocentrale.

Curtea Penală Internațională, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, intenţiona, potrivit New York Times, să ceară mandate de arestare pentru mai multe persoane. Nu au fost oferite însă la acel moment detalii despre cine și când urma să fie inculpat.

Curtea Penală Internațională anchetează încă de la începutul războiului din Ucraina eventuale crime împotriva umanităţii comise în timpul ofensivei ruse.

Procurorul Karim Khan a declarat luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii constituie „obiectul unei anchete prioritare”. Khan a adăugat că are „sentimentul că impulsul pentru justiţie se accelerează”.

Procurorul a descris anterior Ucraina drept o „scenă a crimei” şi s-a deplasat în localitatea Bucea, în apropiere de Kiev, unde jurnalişti de la AFP au văzut cel puţin 20 de cadavre zăcând în stradă.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul.