Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Curtea Constituţională discută sesizarea Înaltei Curţi privind Legea lustraţiei

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind neconstituţionalitatea unui articol din Legea lustraţiei care vizează includerea procurorilor în categoria persoanelor lustrabile.

28 Martie 2012, 08:43 (actualizat 28 Martie 2012, 09:51) |
Curtea Constituţională se reuneşte miercuri

Curtea Constituţională va lua în discuţie, miercuri, sesizarea trimisă de Secţiile Unite ale ÎCCJ pe 7 martie privind neconstituţionalitatea unui articol din Legea lustraţiei, informează Mediafax. Magistraţii ÎCCJ au hotărât să trimită sesizarea după ce au primit, la rândul lor, sesizări de la două asociaţii profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României.

Asociaţia Procurorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi procurorul general al României au notificat instanţa supremă cu privire la posibile articole din Legea lustraţiei ce încalcă unele prevederi din Constituţie.

În urma discuţiilor pe tema articolelor ce ar putea îngrădi drepturile constituţionale ale celor vizaţi în actul normativ, judecătorii ÎCCJ, cu majoritate de voturi, au stabilit că articolul 1 litera g din Legea lustraţiei încalcă prevederile legii fundamentale şi au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la acest aspect.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre a fi supusă analizei, o solicitare privind Legea lustraţiei, având în vedere competenţele ce aparţin instanţei supreme în cadrul controlului apriori de constituţionalitate.

"Considerentele vizează, în primul rând, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii Legi a lustraţiei există necorelări, cum ar fi faptul că dispoziţiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispoziţiile art. 6 nu se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. 5 din aceeaşi lege", a arătat procurorul general în solicitare.

Un alt exemplu, spune sursa citată, îl constituie şi neconcordanţa noii Legi a lustraţiei cu prevederile articolului 53 din Constituţie, care prevede că "exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea moralei publice", or prin conţinutul noii legi se lărgeşte aria incompatibilităţilor şi interdicţiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce priveşte corpul profesional al magistraţilor.

"Totodată, acest act normativ nu a avut în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 820/7 iunie 2010, prin care un proiect anterior, din acelaşi domeniu de reglementare care a fost respins, tot în cadrul controlului aprioric de constituţionalitate. Aşadar, noua legea a lustraţiei instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi o culpabilizare globală, ceea ce contravine, principiilor de drept, ordinii de drept, prezumţiei de nevinovăţiei instituită prin art. 23 alin. 11 din Constituţia României", a mai arătat Kovesi.

Doar 60 de procurori care au lucrat înainte de 1989 mai sunt în sistemul judiciar, potrivit unei statistici.

Parlamentul a adoptat Legea lustraţiei în 28 februarie, în absenţa Opoziţiei, care se află în grevă parlamentară.

Legea lustraţiei impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist. Actul normativ prevede că persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv ale regimului comunist nu vor putea fi numite în funcţii pentru cinci ani consecutiv.

Printr-un amendament propus de UDMR la votul în plen, în categoria persoanelor lustrabile au fost introduse şi cele care au avut calitatea de procuror în regimul comunist.

Forma în care a fost adoptată legea de către Parlament vine după decizia din 7 iunie 2010 a Curţii Constituţionale care a declarat actul neconstituţional, apreciindu-l excesiv în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii. Actul normativ în foma din 2010, în opinia Curţii Constituţionale, instituia o prezumţie de vinovăţie şi o adevărată sancţiune colectivă, bazată pe o culpabilizare generică făcută pe criterii politice.

Curtea Constituţională explica la acea vreme că lustraţia se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar şi ca măsură temporară de excludere de la funcţiile de conducere a unor autorităţi şi instituţii publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist.

Lustraţia nu înseamnă, însă, epurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice greşite ori accidente biografice, ci încercarea de regăsire a demnităţii şi încrederii, precum şi redarea autorităţii instituţiilor fundamentale ale statului. Lustraţia accentuează mai ales principiul responsabilităţii în exercitarea demnităţilor publice, arăta în Curtea Constituţională în motivarea deciziei din 2010.

Legea a fost retrimisă Parlamentului pentru corectare, însă actul este din nou reclamat ca fiind neconstituţional.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 4°C
IASI 2°C 1°C
CLUJ -4°C -4°C
CONSTANTA 4°C 2°C
CRAIOVA 1°C 4°C
BRASOV 2°C 1°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Ianuarie 2020, 01:50
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 17-01-2020
Deschidere: 10074.8
Maxim: 10122.56
Mimim: 10074.8
Variatie: 0.13%
TLV
2.62
0.19%
FP
1.26
0%
SNG
37.75
0.8%
BRD
15.94
0.5%
SIF5
2.71
0.37%
TGN
329.50
0.15%
SIF4
0.90
4.08%
SIF1
2.93
2.8%
SNN
15.14
0.93%
COTE
80.00
0%
ARHIVĂ ȘTIRI