Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
ANUL BRÂNCOVEANU

Cum şi ce impozite se plăteau în vremea lui Constantin Brâncoveanu

Visteria primea bani prin dări şi taxe de la bresle şi birnici, dar exista şi evaziunea fiscală şi, pentru a aduna cât mai mulţi bani, Vodă Brâncoveanu dădea înlesniri sau chiar scutiri de la plata dărilor, trecea bani din cămara domnească la vistierie, în vremurile mai grele, iar specula nu scapa nepedepsită. Brâncoveanu a aratat înţelepciunea unui domn luminat în administrarea banilor din visterie, dar cererile mereu mai mari ale otomanilor au îngreunat viața țăranilor şi târgoveţilor, pentru ca aproape trei sferturi din venitul Ţării Româneşti era dat ca haraci turcilor.

08 Iunie 2014, 11:23 (actualizat 16 Iunie 2014, 10:17) | Documentar de Liliana Teică |
Monezi vechi de aur
Monezi vechi de aur
Martiriu lui Constantin Brâncoveanu
Martiriul lui Constantin Brâncoveanu 2
Constantin Brâncoveanu 2

În 2014, la 300 de ani de la martiriul său, este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu şi o rememorare a Epocii Brâncoveanu, a faptelor şi personalităţilor care au marcat-o.

Ţara Românească era subordonata Înaltei Porţi, iar măsurile de impunere sau scutire de la plata dărilor către visterie şi cămara domnească puteau fi luate fără a avea neapărat acordul conducerii otomane, dar puteau fi motiv de mazilire a domnului Ţării Româneşti.

(w220) ConstantinCronicile şi actele cancelariei domneşti arată cum Vodă Brâncoveanu punea o povară fiscală mai mare pe umerii celor bogaţi, boierii, comercianţii sau negustorii, şi îi uşura pe cei săraci, făra a-i ierta însă de plata datoriilor. După reforma fiscală, când au fost scoase biruri şi date înlesniri prin plata în patru rate, când otomanii au cerut un haraci mai mare, veniturile dijmăritului şi oieritului au fost trecute de la cămara domnească la vistierie, pentru a nu împovăra populaţia cu noi dări.

Contribuabilii şi plata dărilor

Contribuabilii erau birnicii şi breslele, aşa cum consemna unul din principalele documente economice şi fiscale ale Valahiei - Condica de Venituri şi Chieltuieli a Vistieriei lui Constantin Brâncoveanu.

Birnicii erau categoria cea mai săracă şi mai numeroasă a populaţiei, în special agricultori sau crescători de vite.  

Obiceiul pământului era ca satele să platească în solidar impozitele, iar dacă o familie părăsea din diferite motive satul, dările deveneau tot mai imporovatoare pentru cei rămasi, iar birul colectiv purta numele de năpastă. Brâncoveanu ştia de acest necaz al  populaţiei sărace, aşa cum o dovedeşte şi porunca sa dată negustoriilor cu prăvălii la târgul Câmpulung: „… deci în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale să căutaţi să-i daţi toţi, de prăvălie, câte bani 33, veri ce fel de om ar fi, ca să-i fie de cheltuială, să nu mai facă supărare săracilor. Că destule nevoi sunt în spinarea lor.

Părăsirea satului însemna „datul birului cu fugiţii”, iar rezultatul era de multe ori spargerea satului prin plecarea ţăranilor, boierii îi găzduiau pe moşiile lor pe aceşti rumâni, ţărani dependenţi, fără ştirea autorităţiilor, pentru evaziune fiscală, iar visteria pierdea astfel un mare număr mare de contribuabili.

Documentele cancelariei domneşti arată că Brâncoveanu era contra înmulţirii rumâniei, luând măsuri împotriva fugii din sate a persoanelor ce nu mai puteau face faţă dărilor, fie încercând să-i aducă înapoi pe cei fugiţi, fie pedepsind boierii sau mânăstirile care îi foloseau pentru munca lor,  fie înfiinţând slobozii, sate scutite fiscal pentru o perioadă între 1 şi 10 ani sau acceptând plata aceluiaşi bir de către mai multe persoane, aşa numita cruce.

Pentru ca visteria să nu piardă, domnitorul Brâncoveanu a hotărât ca satele de drum sau cele plăieşeşti să plătească doar jumătate din obligaţii, dar să asigure prin efort propriu dările în natură, cai, găleţi de fân şi cereale, şi să asigure paza graniţelor.

O adevărată reformă fiscală a fost generalizarea ruptoarei. Întii a inlocuit multitudinea de dari pe care ar fi trebuit sa le plateasca negustorii brasoveni veniti cu marfa in Bucuresti printr-o intelegere cu domnia, care le stabilea o sumă forfetară, de 1000 de taleri sau lei, pe care fiecare trebuia sa o plateasca la patru termene. Dupa un an se generaliza ruptoarea care prevedea un impozit fix pe care satul, oraşul sau breasla trebuia să-l achite în patru rate (sferturi) şi care înlocuia toate celelalte biruri, iar hotărârea lui Vodă a fost primită cu mare bucurie de către toată populaţia.

Ceilalti contribuabili erau breslele formate din boieri, negustori, comercianti, militari, dregatori si toti cei care aveau o profesie. Si clerul plătea impozit pentru domeniile aflate în posesie sau pentru veniturile de pe urma lor, proprietăţile mânăstirilor, moşii, sate si robi ţigani, fiind donaţii ale boierilor sau ale domniei. Impozitele erau mai mari pentru marea boierime, care creştea animale mari şi în special cai, preţul unui cal de rasă fiind pe atunci 150 taleri, adica de 120 de ori preţul unei oi, de asemenea si marii comercianti care exportau, de exemplu miere si ceara la Venetia, si o vindeau acolo cu preturi mult mai mari decit in tara.

Care erau dările şi taxele

Fumaritul, sau coşăritul, era plătit în Țara Românească, ca și în Moldova, pe fiecare coș de fum al caselor în care se făcea foc.

Proprietarii de vii plateau vinăriciul,  care reprezenta a zecea parte din recoltă.

Proprietarii de pivniţe plăteau pentru vinul vândut, conform consemnarilor din 1695, taxa de păhărnicie, în folosul marelui paharnic şi a subalternilor săi, ortul vătăşesc către  vătaful de cârciumari şi vama domnească şi vama agagească destinată administraţiei oraşului, marelelui aga – funcţie similară viitorului prefect de poliţie, numit pentru partea centrală a oraşului şi pentru combaterea speculei.

Taxa numită vamă era platită şi pentru mărfurile intrate în Bucuresti, sau cele 12 sate din apropierea sa. Vama mare, dacă marfa se vindea în oras, şi vama mica, daca marfa era doar în tranzit. Taxa se percepea în bani, cam 3% din valoare, dar şi în natură şi bani pentru citrice, în timp ce pieile crude şi legumele aduse cu spinarea erau scutite de vamă.

Altă taxă, cămănăritul, care se plătea iniţial de apicultori (camenele fiind sloiurile de ceară supuse dării) s-a extins în 1695 şi la toţi negustorii de vin. Dorind să arate această hotarâre de extindere a cămănăritului  la toti cei care vindeau vin, un document brâncovenesc mentiona pe toti cei de la care se incasa: de la boieri mazili, sutaşi, capitani, izbaşi, călăraşi, dărăbanţi, slujbaşi, saimeni, căzaci, lefegii, calugari, popi, turci şi ţigani, măcelari sau oricine altcineva vindea vin în târg. Era scutita numai câte o pivniţă pentru fiecare boier mare şi mănăstire mare.

Desfacerea sarii şi fierului era monopol domnesc şi nici un orăşean, fie el boier, negustor, slujitor şi nici un turc nu avea voie să vânda sare, nici fier.

Văcăritul, sau oieritul, a fost o dare de câte cincisprezece parale plătită pentru fiecare cap de vită sau ovina mare sau mică, introdusă de Brâncoveanu în 1689, la doar câteva luni dupa urcarea pe scaunul domniei, când turcii, care se aflau în război cu austriecii, ceruseră Ţării Româneşti să plătească zaharea, sau contribuţia de război, adică 700 de pungi cu aur.

Văcăritul a fost desfiintata imediat dupa mazilirea lui Brâncoveanu de noul domnitor, Stefan Cantacuzino, care a cautat sa se impuna prin unele reforme care sa cistige simpatia poporului..

Din visterie se platea haraciul către Înalta Poartă, Constantinopol în acele timpuri. Dupa ce Brâncoveanu fusese victima intrigilor din partea rudelor, în 1703 domnitorul e pârât din nou turcilor de unii dintre boieri şi pentru a scapa de mazilire domnitorul e nevoit să sporeasca haraciul la 260 de pungi, astfel că din cei 500 de mii de piaştri cât era venitul ţării, 360 de mii intrau în buzunarele turcilor.

Dar, bogăţia lui proverbială, luxul şi fastul în care traia şi cele nouă mari nunţi pe care le organizase pentru cele şapte fiice şi doi dintre feciori au contribuit la creşterea pretenţiilor turcilor, care ii spuneau Altân-bei, prinţul aurului.

(w620) Martiriul

Miercuri, 24 martie 1714, lui Constantin Brâncoveanu, trimisul padişahului, Mustafa Aga, i-a aruncat năframa neagră pe umeri şi a spus cuvintul fatidic Mazil ! Era semnul înlăturării din domnie. Îşi făcuseră efectul intrigile boierilor care încă din 1701 îl pârau pe Brâncoveanu turcilor.

Boierii potrivnici lui Brâncoveanu au fost chemaţi la curte şi puşi să sigileze şi să păzească averile domnitorului, iar noul domnitor Ştefan Cantacuzino i-a arestat pe toţi administratorii şi slujitorii care avuseseră în grijă bunurile şi veniturile din moşiile lui Brâncoveanu, de la care, prin bătai la tălpi şi alte cazne, a reuşit să scoată sume mari de bani.

Domnului mazilit turcii i-au cerut o sumă colosală pentru a-l ierta de caznele din închisoare: 20.000 de pungi cu galbeni. Epuizat de chinuri, Constantin Brâncoveanu sfârşeşte prin a-i blestema pe vizir, pe sultan si pe Allah. A doua zi, în 15 august 1714, în ziua de Sfânta Maria, când împlinea 60 de ani, Constantin Brâncoveanu, fii săi şi sfetnicul Ianache Văcărescu sunt scoşi din închisoare, desculţi şi dezbrăcaţi, şi duşi la locul de osândă unde li se taie capul.

 

Surse:

"Bucureştiul în date şi întâmplări" - Radu Olteanu, Bucureşti, Paideia, 2002

"Plătitorii de impozite în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu" - studiu de Dragoş Ungureanu, Institutul de memorie Culturala Bucuresti, 2007

 

Declararea anului 2014 drept Anul Brâncoveanu, prin Hotărâre de Guvern,  prilejuieşte organizarea unor programe speciale dedicate Epocii Brâncoveanu şi personalităţilor care au marcat-o. Pe parcursul întregului an, Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, vor prezenta ample documentare, reportaje şi interviuri despre epoca şi personalitatea lui Constantin Brâncoveanu.

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 28°C 33°C
IASI 29°C 30°C
CLUJ 25°C 28°C
CONSTANTA 26°C 28°C
CRAIOVA 25°C 29°C
BRASOV 26°C 29°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Iunie 2018, 10:58
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-06-2018
Deschidere: 8201.28
Maxim: 8252.79
Mimim: 8201.09
Variatie: 0.48%
SIF2
1.41
0.71%
EL
9.73
0.2%
TLV
2.42
1.04%
BRD
13.46
0.3%
TGN
399.00
0.25%
CEON
0.77
1.28%
SIF3
0.22
0%
ALR
3.53
1.14%
COTE
90.10
0.11%
SNG
36.95
1.65%
ARHIVĂ ȘTIRI