Cum arată „rusificarea” sistemului de învățământ al Ucrainei în zonele ocupate

Când soldații ruși au jefuit casa Ninei, într-o dimineaţă de aprilie, ei nu căutau arme, ci manuale şcolare ucrainene. Sub ameninţarea armei, soldaţii i-au imobilizat soţul şi fiica, dar Nina ştia că pentru ea au venit. Nina, în vârstă de 48 de ani, era director de şcoală, iar soldaţii o vedeau ca pe un inamic. „Au căutat peste tot, chiar și în canalele de scurgere și în toaleta exterioară. Au găsit cărți școlare și tutoriale pentru limba ucraineană”, a explicat Nina, a cărei experienţă nu e singulară, scrie CNN.

Oficialii ucraineni spun că educatorii din zonele nou ocupate de ruși au raportat tot mai multe cazuri de intimidare, amenințări și presiuni de a adapta programele școlare pentru a se alinia cu retorica pro-rusă. Pe măsură ce războiul cuprinde Ucraina, educația a devenit o victimă a conflictului, dar și un potențial câmp de luptă pentru controlul țării.

Înainte ca trupele ruse să invadeze pe 24 februarie, aproximativ 4,23 de milioane de elevi erau înscriși în școlile din toată țara, potrivit datelor de la Institutul de Analiză Educațională din Ucraina. Acum, milioane de copii de vârstă școlară au fost strămutați în alte oraşe decât cele în care locuiau înainte de război sau forțați să fugă în străinătate împreună cu familiile lor.

După ce au percheziționat casa, Nina povesteşte că soldaţii au obligat-o să vorbească în limba rusă.  „Mi-au dat un minut să mă îmbrac și m-au dus la școală”, a spus ea apoi. Odată ce au ajuns, i s-a ordonat să predea manuale de istorie și a fost interogată despre programă. „Au venit cu cereri, dar vorbeau foarte politicos. Au luat un laptop din seifni, ci măcar nu era al meu. Era laptopul unui profesor și două cărți de istorie pentru clasa a VIII-a”, a continuat Nina.

Ea a spus că soldaţii i-au pus o glugă neagră peste cap înainte de a o băga într-o maşină și de a o duce într-o altă locație unde a continuat interogatoriul. „M-au întrebat despre atitudinea mea față de „operațiunea militară”, m-au acuzat că sunt prea patriotică, prea naționalistă. Au întrebat de ce folosesc limba ucraineană, de ce merg la biserica ucraineană. Nu știu cât timp m-au ținut, nu am simțit timpul, stăteam în gluga asta neagră, mi-au scos-o doar în timpul interogatoriului”, a spus Nina, căreia i s-a cerut să redeschidă şcoală şi să cheme copiii la cursuri, dar ea susţinut că aceştia nu ar fi în siguranţă.

În cele din urmă, Nina a fost eliberată, dar nu înainte ca soldaţii să îi spună că ştiu despre fiul ei şi i-au amintit că are o fiică.  „Am considerat că este o amenințare”, spune femeia. Câteva zile mai târziu, de teamă că trupele ruse se vor întoarce, Nina și familia ei au fugit.

Experiența Ninei nu este un incident izolat. Rapoartele despre amenințări împotriva educatorilor din regiunile nou ocupate au crescut constant pe măsură ce conflictul a escaladat.

„Rusificarea” în zonele ocupate

Un profesor a declarat pentru CNN că trupele ruse au abordat directorul școlii și „i-au ordonat să predea toate cărțile de limbă și istorie ucraineană, dar directorul a refuzat”. Unii profesori au reușit să reia cursurile pentru studenți online, folosind săli de clasă virtuale similare cu cele amenajate în timpul pandemiei de coronavirus. Dar pentru alții, lecțiile s-au oprit, deoarece serviciile de internet sunt întrerupte, iar școlile din apropierea luptelor au fost forțate să-și închidă porțile.

Cel puțin 1.570 de instituții de învățământ au fost distruse sau avariate de bombardamente de la începutul invaziei Rusiei, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în discursul său din 2 mai. Ucraina a acuzat Rusia că a aruncat o bombă asupra unei școli din regiunea Lugansk pe 7 mai, unde se adăposteau 90 de persoane. Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale Luhansk, a declarat că clădirea a fost rasă de pe faţa pământului.

Avocatul Poporului pentru Educație, Serhii Horbachov, a declarat pentru CNN că guvernul a primit peste 100 de rapoarte și apeluri de ajutor de la profesori, părinți și studenți din regiunile ocupate din februarie.

„Angajații instituțiilor de învățământ care au rămas în ocupație își riscă propria viață și sănătatea, sunt supuși constrângerii, violenței și presiunii. Sunt cunoscute cazuri de răpire a șefilor autorităților educaționale și a directorilor de școli. Profesorii sunt nevoiți să coopereze și să lucreze în școli sub țeava mitralierei”, a spus Horbachov.

Deocamdată, mulți profesori din zonele ocupate ale Ucrainei încearcă să reziste încercărilor trupelor ruse a-i obliga să-şi ajusteze programa școlară. Profesorii se tem de impactul pe termen lung pe care l-ar putea avea orice schimbări asupra elevilor lor.

În regiunea Luhansk, Maria, profesoară de matematică și membră a administrației școlii din regiune, a declarat pentru CNN că ea şi colegii săi au primit un ultimatum să predea după programa rusească. „Desigur, le-am spus că nu vom face asta. Și ei au răspuns: Vom vedea. Avem câte un dosar pentru fiecare dintre voi. Este înfricoșător”, a spus Maria, adăugând că ulterior li s-au trimis prin e-mail cărți de școală rusești cu solicitarea ca „măcar să citească și apoi să decidă, pentru că programul este chiar drăguț”.