Cum a influenţat criza sanitară activitatea unor agenţii de presă din Europa

În această perioadă, agenţia de presă din Cipru (CNA) a crescut numărul clienţilor, majorând astfel veniturile şi, în acelaşi timp, reducând cheltuielile de funcţionare, a declarat directorul său, George Penintaex.

Tot personalul agenţiei (jurnalişti şi secretariat) a lucrat de acasă, iar telemunca s-a dovedit a fi reuşită – a crescut producţia de ştiri şi au fost mai multe iniţiative ale jurnaliştilor pentru relatări exclusive. Rolul CNA în mass-media locală a crescut, pentru că toate mass-media care s-au confruntat cu probleme economice grave s-au bazat pe agenţia publică de ştiri.

Directorul general al agenţiei naţionale de ştiri din Albania (ATA), Armela Krasniqi, consideră că agenţiile de presă au arătat că sunt, poate, singura sursă de informaţie de încredere în timpul pandemiei. ATA a devenit sursa principală de informaţii despre coronavirus din ţară, potrivit directorului său general, fapt dovedit de o creştere semnificativă a numărului de vizitatori ai serviciilor sale de ştiri în limbile albaneză, engleză şi franceză. Această pandemie a arătat că influenţa mass-media este crucială în modelarea opiniei publice şi, ca urmare a acestei crize sanitare, viitorul presei albaneze se va schimba mult, crede Krasniqi.

Şi directorul general al agenţiei bulgare de presă BTA, Maxim Minchev, se aşteaptă la schimbări ale pieţelor şi, de asemenea, ale statelor, din cauza crizei coronavirusului. În opinia sa, agenţiile de ştiri au devenit şi mai relevante în timpul pandemiei. El a admis că, de-a lungul celor 123 de ani de existenţă a BTA, excluzând cele două războaie mondiale, aceasta a fost cea mai mare provocare pentru agenţie.

Agenţia turcă Anadolu a jucat un rol important în combaterea dezinformării şi reducerea răspândirii dezinformării, potrivit lui Senol Kazanci, preşedintele Comitetului executiv şi director general. Acesta consideră că pandemia a accelerat procesul de transformare digitală în industria media şi anunţă creşterea producţiei media.

În perioada de criză sanitară, agenţia austriacă de presă APA a urmat un plan în trei etape în funcţie de priorităţi.

Primul nivel s-a ocupat de protecţia angajaţilor – cu excepţia unui serviciu de urgenţă minim, aproximativ 500 de angajaţi au fost mutaţi la domiciliu în câteva zile. Deoarece APA face parte din „infrastructura critică” relevantă pentru Austria, ”suntem pregătiţi pentru astfel de scenarii” – a explicat preşedintele şi directorul acesteia, Clemens Pig. ”Faptul că APA nu este doar un furnizor de ştiri profesionale, ci şi un important furnizor de tehnologie ne-a ajutat să transferăm echipamente şi procese pentru a lucra de la distanţă foarte rapid”, a adăugat el.

Etapa a doua a avut ca scop menţinerea funcţionării şi producţiei continue, informaţiile despre coronavirus fiind oferite în unsprezece limbi, iar a treia etapă s-a concentrat pe protecţia economică a companiei.

Aslan Aslanov, preşedintele consiliului de administraţie al agenţiei azere de presă AZERTAC, este de părere că mass-media de stat ar trebui să utilizeze în mod activ instrumente de afaceri şi să-şi diversifice activităţile, deoarece fluctuaţiile sistemelor economice necesită pregătire pentru schimbări.