Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Cultură şi agrement la Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia

Cu o istorie mai veche de 300 de ani, Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia  şi-au recăpătat farmecul nobil şi trăiesc o intensă viaţă culturală, turistică şi de agrement.

24 Septembrie 2013, 15:21 (actualizat 26 Septembrie 2013, 17:44) | Documentar de Liliana Teică |
Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia / FOTO: wikimedia.org
Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia
biserica
bise2 cimec.ro
brancoveanu
concert
cuhia poarta
epoca
loggia
marta
marta
parc1
parc2
parcnou
statui
tablou
teatru
logia
frumos
interior
palat
afis
palatul brancovenesc
vila
spectacol
interior
cavou
general

La 14 km de Bucureşti, la Mogoşoaia, în mijlocul unui frumos parc cultural si de agrement, se află complexul Palatelor Brancoveneşti, (w400) palatcea mai rafinată expresie a stilului arhitectural brâncovenesc, o combinație de elemente venețiene şi otomane.

Mogoşoaia nu este numai o locuinţă domnească, decor singuratic al unei mari cârmuiri. Mogoşoaia este un domeniu, un colţ întreg de ţară, un peisagiu ieşit dintr-o evocare, înfaptuit prin râvna creatoare a unui şir de generaţii. Mogoşoaia nu este numai înfăţişarea unui trecut, dar tot atât şi expresia unui prezent viu, mărturia unei deveniri. Iată de ce Mogoşoaia are un loc aparte printre monumentele istorice ale Romaniei” - astfel era descris Palatul de la Mogoşoaia de catre eruditul arhitect G.M. Cantacuzino.

(w160) afis

Dintre toate reşedinţele lui Constantin Brâncoveanu, Potlogi, Doiceşti, Brâncoveni sau Sâmbăta de Sus, cel mai bine s-a păstrat cea de la Mogoşoaia care astăzi  este excepţional pusă în valoare de Centrul Cultural care o adminstrează.

Întregul complex de la Mogoşoaia atrage, în special la sfârşit de săptămâna, vizitatorii, turiştii şi localnicii prin valoarea culturală şi istorică a valorosului patrimoniu arhitectural şi artistic al Palatelor Brâncoveneşti, prin spectacolele, concertele şi expoziţiile permanent amenajate în incintele complexului, dar şi prin cadrul natural pitoresc care sunt un minunat loc de relaxare.

În 20 septembrie 2013 Palatul Brâcovenesc de la Mogoşoaia a marcat 311 ani de la existenţă.

Palatul lui Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a cumpărat în ianuarie 1681 de la văduva boierului Mogoş mai multe terenuri şi  în 1688 a construit pe moşia care apartinuse Mogoşoaiei o biserică de cărămidă care purta hramul Sfântului Gheorghe.

(w300) bise2 cime

Apoi Brâncoveanu a ridicat pe malul lacului o reşedinţă demnă de rangul său domnesc, un palat în stil românesc renascentist, în care să-i poată primi pe ambasadorii străini.

Construcţia splendidei reşedinţe a fost terminată în 20 septembrie 1702. Turnul cu foişor al porţii străjuia intrarea într-o mare curte dreptunghiulară împrejmuită de ziduri puternice, unde a fost ridicat palatul cu trei niveluri.

La parter opt încăperi erau destinate slujitorilor, iar etajul era rezervat în întregime familiei domneşti.

(w220) loggia

În apartamentul domnului, cu două încăperi şi marea sala a spătăriei se întrunea Divanul Domnesc şi se ţineau ceremoniile şi petrecerile.

Palatul a fost prezent aproape la toate treburile interne, aici fiind ţinute adunările domneşti în cei la 12 ani de domnie, mai ales în perioada verii.

La etaj, spre lac, s-a construit o mare loggie cu şase coloane de piatră inspirată de palatele veneţiene, unde domnitorul se odihnea, departe de grijile ţării. Intrarea în palat se făcea pe o scară monumentală care urca prin exterior direct la foişorul cu boltă pictată de la etaj, un element folosit şi la resedintele brâncoveneşti din Potlogi şi de la Mănăstirea Hurezi.

Subsolul era rezervat pivniţelor de vinuri. Ceva mai departe de palat, pentru a se evita incendiile,  s-a construit cuhnia, bucătăria brâncovenească cu mai multe cămări şi turnuri de aerisire.

(w220) brancovean

Din curtea palatului se ieşea în livadă printr-o poartă  monumentală pe al cărei fronton este un grup statuar avand în centru pe zeiţa Minerva.

Domnitorul Brâncoveanu nu s-a bucurat însă mult timp de slendoarea şi liniştea palalatului sau pentru că a fost executat din 1714 la Constantinopole împreună cu întreagă să familie, cei patru fii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, precum şi cu sfetnicul sau Ianache Văcărescu.

Averea să a fost confiscată, iar palatul incendiat şi devastat şi mai târziul a fost transformat în han.

Atunci s-au pierdut mobilierul şi obiectele de preţ italiene şi persane, dar şi frescele şi tablourile care făceau o sinteză istorică a domniei lui Brâncoveanu, frescele din Sala Tronului înfăţişând călătoria domnitorului spre Adrianopol şi primirea lui la curtea sultanului.

Aici s-a întors mai târziu din exil familia domnitorului, formată doar din femei, după ce fusese surghiunită în Asia, după decapitară domnitorului. Mai târziu palatul a fost răscumpărat de Ştefan Cantacuzino şi redat urmaşilor lui Brâncoveanu.

După moartea văduvei lui Brâncoveanu, palatul a intrat în posesia nepotul domnului, marele ban Constantin Brâncoveanu, şi apoi a urmaşul acestuia, Nicolae, un aliat al ruşilor în războiul ruso-turc din 1769-1774. Alianţa a atras mania otomanilor, care au pustiit cumplit Mogoşoaia. O nouă distrugere a palatului a avut loc în timpul tevolutiei din 1821, când Grigore Brâncoveanu, ultimul urmaş al Brancovenilor, a fugit la Braşov şi palatul a fost ocupat de pandurii lui Tudor Vladmirescu.

(w300) tablou

Apoi palatul a rămas moştenire fiicei adoptive, Zoe Mavrocordat şi a intrat în familia Bibescu, prin căsătoria Zoiei cu Gheorghe Bibescu.

Între 1860–1880 palatul a fost renovat de Nicolae Bibescu, care a construit în parc cavoul familiei şi vila Elchingen în care s-a mutat întreagă familie, iar vechiul palat a rămas nelocuit.

Serele Mogoşoaia au fost construite după 1890, de arhitecţi francezi şi sunt încă folosite pentru cultură florilor şi că atelier de educaţie plastică pentru copii.

Palatul Marthei Bibescu

În 1911 palatul a fost vândut prinţului George-Valentin Bibescu care l-a oferit drept cadou de nuntă soţiei sale (w220) martaMartha Lahovary care făcea parte din una din cele mai vechi şi mai ilustre familii româneşti de tradiţie politică, diplomatică şi culturală.

Personalitatea Marthei, o excepţională scritoare şi una din primele femei mason ale României a marcat pentru mai multe decenii destinul acestui palat şi i-a adus gloria artistică şi culturală.

Principesei i se datorează aproape tot ce poate fi admirat astăzi la Mogoşoaia. Nouă stăpână, îndrăgostită de frumuseţea palatului a salvat din ruină edificiul voevodal, l-a restaurat şi reamenajat sub supravegherea arhitectului George M. Cantacuzino.

Primul Război Mondial a oprit lucrările de renovare şi a adus alte distrugeri în urmă bombardamentelor germane. Principesa Bibescu a continuat să locuiască la Palat în perioada ocupaţiei germane a Bucureştiului, ocupându-se de spitalul Reginei Maria, dar a fost nevoită să plece la Londra fiind acuzată de colaborarea cu trupele germane.

După Război Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare cu banii din cărţile pe care le scrisese şi deşi palatul a fost reinaugurat în 1927 unele lucrări de restaurarea au durat până în 1935.

În vara anului 1921 – îşi va aminti arhitectul George M. Cantacuzino – lucrăm la restaurarea palatului brâncovenesc din Mogoşoaia. Cu o ceată de meşteri iscusiţi în cioplirea şi întrebuinţarea cărămizii, cu o şatră întreagă de ţigani şi cu doi pietrari greci, mă străduiam să schimb mândrei locuinţe domneşti aspectul ei de tragică ruină ca o poveste de Edgar Poe. Încetul cu încetul, bolţile prăbuşite se refăceau, crăpăturile adânci ale zidurilor se umpleau, pietrele căzute se puneau la loc şi întreg palatul ieşea la iveală din ţărână adunată la picioare de vânturile vremii şi ale uitării”.

Pardoseală aurie din holul central a fost adusă special de la Veneţia, s-au adăugat elemente de arhitectură veneţiană şi palatul a fost decorat cu adevate comori de artă şi mobilier legate de familiile Brâncoveanu, Bibescu, Mavrocordat, Pellapra si Chimay. Au fost reamenajate şi serele, parcul, grădinile şi s-a adus păuni.

(w300) interior

 

Oaspeţi de seamă la palat

Membri ai familiei regale, mari personalităţi române şi străine şi artişti ai vremii au venit de-a lungul timpului la palatul Marthei Bibescu pentru a partcipa la întâlniri şi petreceri culturale.

Antoine de Saint Exupery, tatăl „Micului Prinţ”, a rămas profund impresionat de frumuseţea palatului atunci când l-a vizitat, iar Regina Elisabeta trecea des pe la prietena sa Martha Bibescu cu care împărtăşea pasiunea pentru muzică, literatură şi flori.

Au vizitat palatul şi Lordul Thomson, Reginald Hoare, Franklin Mott-Gunther, Adrien Thierry sau Jacques Truelle şi ministrul Elveţiei Rene de Weck.

Constantin Argetoianu a văzut Mogoşoaia în 1932 şi l-a descris ca pe  „o minune arhitecturală. Minune pe dinafară, minune pe dinăuntru, minune de jur-împrejur - minune de la tainică grădiniţă florentina şi până la terasele înflorite ce-şi scaldă treptele în apele statute ale lacului, pe oglindă căruia se lăfăiesc foile largi de nufăr. Totul e armonios în această opera fără distonanţe”.

De frumuseţile palatului şi a grădinilor Mogoşoaia s-au bucurat şi Patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Tătărescu, Nicolae Iorga, Grigore gafencu, Pamfil Şeicaru.

În 1940 legionarii au perchezitiont palatul şi au confiscat multe manuscrise ale Marthei Bibescu şi importante documente de familie.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial palatul a fost locul de întâlnire al diplomaţilor aliaţi şi a fost chiar închiriat legaţiei elveţene din România.

În cavoul familiei Bibescu din parcul umbrit de castani şi-au găsit odihnă veşnică Prinţul Nicolae G. Bibescu şi soţia sa Helene-Louise Ney d’Elchingen, Prinţul George Bibescu, Prinţesa Elisabeta Bibescu, Prinţii Mihai şi George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morţi de foarte tineri în timpul celui de-al doilea război mondial.

(w300) epoca

După 6 martie 1945 Martha Bibescu a obţinut de la autorităţile comuniste declararea că monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deţinea. Prinţesa a plecat însă definitiv din ţară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina şi soţului ei Dimitrie Ghika-Comăneşti.

În septembrie 1949 Martha Bibescu părăseşte definitiv România, iar ulterior au fost expropriate toate moşiile şi domeniul Mogoşoaia, palatul şi parcul sunt trecute în proprietatea statului român, iar soţii Ghika-Comanesti sunt arestaţi.

A urmat devastarea clădirilor Palatelor Brâncoveneşti  şi devalizarea colecţiilor de artă, care au fost fie furate, fie dezmembrate şi duse la Muzeul de Istorie din Buftea şi la Muzeul Oraşului Bucureşti sau la Muzeul Naţional de Artă.

(w300) vilaPentru a proteja totuşi palatul şi puţinele obiectele de arta rămase, comuniştii au fost nevoiţi să-i ofere locul cuvenit în patrimonialul naţional.

Vila d'Elchingen a devenit în timpul regimului comunist Casă de Creaţie pentru scriitori. Aici au locuit şi au scris Marin Preda, Fănuş Neagu, Nicolae Breban, Zaharia Stancu sau Theodor Mazilu.

Din 1957, timp de 20 de ani în palatul Brâncovenesc a funcţionat Secţia medievală a Muzeului Naţional de Artă.

Dupa cutremurul din 1977 s-au consolidat palatul şi cuhnia şi s-au reconstruit partea superioara a turnului de acces şi Poarta Târgovişte. Palatul şi casa de creatie a scriitorilor au fost însă transformate în depozite pentru materialele folosite la spectacolele omagiale pentru Nicolae Creausescu. Livada a fost tăiata şi grădinile abandonate.

Dupa plecarea din România Marta Bibescu a trăit aproape 30 de ani la Paris şi s-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1973, fiind înmormântată nu în cavoul familiei din parcul Palatelor Brâncoveneşti, ci în cavoul Bibescu din celebrul cimitir parizian Père-Lachaise.

(w300) statui

Ca o ironie a sorţii, în livada de lângă Palatul Brâncovenesc, care a fost şi Palatul Martei Bibescu, au fost depozitate mai mulţi ani statuile de bronz ale lui Vladimir Ilici Lenin şi Petru Groza.

După ce au fost coborâte de pe soclurile unde au stat mai multe zeci de ani, cele doua statui au zăcut uitate în iarbă până ce în cele din urmă au fost date la topit.

Mogoşoaia de astăzi

Din 1993 întregul ansamblu de la Mogoşoaia aparţine Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, o instituţie publică de cultură, iar în jurul complexului istoric a fost amenajat în ultimii ani un parc frumos care cuprinde o zona verde, în afară zidurilor vechiului palat, cu mulţi arbori, alei şi terenuri de sport amenajată în afară zidurilor vechiului palat.

(w620) general

Pădurea de castani şi fostul parc al palatului au fost şi ele reamenajate cu alei şi spaţii verzi perfect întreţinute, la care s-au adauagat locuri de joacă pentru copii, un teatru de copii în aer liber, restaurante şi cafenele şi diverse facilităţi sportive.

(w300) spectacol

Ansamblul Mogoşoaia este afiliat la două reţele culturale internaţionale: „Pepinieres europeennes pour jeunes artistes” şi „Network pluridisciplinaires Cultural Centre”, ambele finanţate de Consiliul European şi Uniunea Europeană şi a intrat în circuitul turistic din 2001.

Centrului de Cultură Naţional de la Mogoşoaia pune în valoare colecţii de artă organizate pe ideea de "sinteză românească", concept sugerat de Nicolae Iorga.

Din anul 2000 palatul adaposteste Muzeul Tradiţiei Aulice şi anume donaţia Liana şi Dan Nasta, o colecţie de artă comparată de circa 300 de piese, cu strane bisericeşti, covoare ţărăneşti şi costume populare.

În salile parterului şi în anexe sunt  prezentate anual aproximativ 10 expoziţii temporare, eseu sau artă contemporană.

(w380) cuhia poar

În colecţia palatului sunt şi două sunt obiectele originale, oferite în custodie de Muzeul Naţional de Artă: un tablou-portret cu Brâncoveanu, copie după originalul de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai şi o broderie din mătase realizată după tabloul votiv al Brancovenilor.

Viziunea de azi a colecţiilor oferă în Sala de Onoare, Turco-persană, Italiană, Franceză, Fanariotă, a Scoartelor, a Hărţilor, Transilvania, a Tronului sau a Cancelariei Domneşti o imagine a sintezei de 300 de ani acumulărilor artei şi istoriei de tip brâncovenesc.

(w300) interior

În Sala Ortodoxiei sunt icoane împărăteşti care vorbesc de obârşia oltenească a Brancovenilor şi de relaţiile cu Transilvania, iar podoabele duc cu gândul la daniile făcute bisericilor de la Athos.

În sălile de expoziţie de la subsolul palatului au fost expuse fragmentele de frescă de la Mănăstirea Văcăreşti, cu stilul ei postbrâncovenesc, salvate din biserica pusă la pământ în ultimii ani de comunism.

În fosta Vila d’Elchingen este centrul de conferinţe şi rezidenţe Palatele Brâncoveneşti unde se organizează conferinţe şi evenimente festive în elegantul restaurant.

(w300) biserica

Şi mică biserica cu hramul Sfântul Gheorghe rămâne o piesă de rezistenţă în linia stilului brâncovenesc.

A fost renovată, în 1912 de Martha şi George Valentin Bibescu care au înzestrat-o cu multe icoane domneşti şi ultima dată după cutremurul din 1977.

Aici se află mormintele Doamnei Maria, soţia voievodului Constantin Brâncoveanu şi ale celor şapte fiice.

În frumosă bisericuţa se celebrează încă nunţi sau botezuri.

La Mogoşoaia oamenii vin să admire camerele domneşti ale Brancovenilor sau mozaicul din aur al Martei Bibescu, să vadă expoziţii sau să se bucure de frumuseţea grădinilor florentine ale principesei, să se plimbe pe aleile parcului cu castani sau să leneveasca la soare în poiana mare de lîngă sere.

(w400) parc2

Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti organizează permanent evenimente, sâmbătă şi duminică sunt seri culturale de excepţie cu spectacole de teatru, muzică şi poezie.

Pentru cei mici sunt spectacole de teatru cu marionete, jocuri şi fel de fel de alte distracţii pentru copii.

Se pot face sporturi pe apă, se pot închiria ambarcaţiuni sau se pot face plimbări prin parc cu biciclete sau carturi închiriate.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 32°C 33°C
IASI 34°C 35°C
CLUJ 32°C 29°C
CONSTANTA 30°C 29°C
CRAIOVA 30°C 31°C
BRASOV 28°C 30°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Iunie 2019, 02:21
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-06-2019
Deschidere: 8477.19
Maxim: 8532.36
Mimim: 8475.81
Variatie: 0.32%
TLV
2.31
0.43%
SNG
32.00
0%
FP
1.00
0.49%
BRD
11.98
0.84%
SNP
0.38
1.86%
SNN
10.52
1.13%
SIF5
2.10
0%
TBM
0.35
3.19%
EL
10.90
1.4%
CEON
0.35
2.62%
ARHIVĂ ȘTIRI