CSM: Raportul de evaluare în cazul lui Lazăr nu respectă dispozițiile legale și standardele internaționale în materia activității Ministerului Public

Procurorii CSM au explicat că procedura lui Tudorel Toader este nelegală deoarece trebuia să analizeze performanţa managerială a procurorului general prin procurori anume desemnaţi, sau prin intermediul Inspecţiei judiciare.

Or, anul trecut, Inspecţia a făcut un control la Parchetul general şi nu a găsit nimic în neregulă.

Mai mult, raportul Inspecţiei a fost adoptat de CSM fără obiecţii, iar ministrul Justiţiei nu a avut atunci nimic de adăugat.  Între timp, Tudorel Toader a descoperit nereguli.

În plus, atrage atenţia CSM, Curtea Constituțională a stabilit în 2012 că România trebuie să respecte recomandările MCV, iar Comisia Europeană a cerut săptămâna trecută suspendarea revocării lui Lazăr. Actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, era judecător al CCR când s-a luat această decizie.

La începutul săptămânii, CSM a decis cu un vot de 5 la 1 să avizeze negativ propunerea de revocare a procurorului general.

__________________________

Raportul ministrului Justiţiei privind activitatea managerială a procurorului general nu respectă dispoziţiile legale în vigoare, standardele internaţionale şi naţionale în materia activităţii Ministerului Public şi contravine direcţiei jurisprudenţiale conturate atât de organismele internaţionale, cât şi de Curtea Constituţională a României. Asta arată Secţia pentru procurori a CSM, în motivarea avizului negativ dat propunerii lui Tudorel Toader de revocare a lui Augustin Lazăr.

Secţia precizează că într-o decizie din 2018, Curtea Constituțională realizează o expunere exhaustivă a ceea presupune limitarea activităţii procurorului cu orice altă putere publică, instituirea şi menţinerea unui statut neutru şi imparţial al persoanelor care desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Public.

„Curtea reaminteşte cu ocazia aceleiaşi analize că procurorii fac parte din autoritatea judecătorească, iar cu privire la aceştia legiuitorul constituant a dorit crearea unui statut care să le permită menţinerea unei echidistanţe faţă de activitatea puterii legislative sau executive”, se menţionează în motivarea citată de Agerpres.

Secţia pentru procurori consideră că legiuitorul constituant a ales să stabilească în cuprinsul articolului 132 din Constituţie exercitarea activităţii de către procurori sub autoritatea ministrului Justiţiei şi nu sub controlul acestuia, singura formă de control admisibilă fiind cea a controlului ierarhic.

„Între ministrul Justiţiei şi procurorii din cadrul Ministerului Public neexistând o formă de subordonare ierarhică, o colaborare între ministrul Justiţiei şi procurori fiind una inter-instituţională şi nu intra-instituţională, evaluarea activităţii acestora nu s-ar putea realiza decât prin intermediul unor persoane care să îndeplinească acelaşi tip de activitate analizată şi de Curtea Constituţională în decizia amintită, esenţa activităţii procurorului constând în aplicarea şi interpretarea juridică a legii şi în conducerea şi controlul activităţii de urmărire penală şi fiind independentă de activitatea ministrului Justiţiei sau a aparatului Ministerului Justiţiei”, notează Secţia pentru procurori.

Potrivit CSM, pentru aceste motive, dispoziţiile articolului 69 alineatul 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară stabilesc că ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul Justiţiei.

„Astfel, pe de o parte, controlul este efectuat prin intermediul unor persoane care exercită acelaşi tip de activitate ca şi subiectul evaluării, aspect relevant atât din punct de vedere instituţional, cât şi concret, întrucât doar o persoană care face parte din aceeaşi instituţie poate cunoaşte rigorile activităţii de evaluare, a respectării exigenţelor normative şi a analizei concrete a criteriilor prevăzute de articolul 51 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar pe de altă parte, există astfel garanţia depolitizării unei propuneri de revocare din funcţie, ulterioară controlului efectuat, având în vedere persoanele care îndeplinesc acest rol fac parte din Ministerul Public şi îndeplinesc aceleaşi standarde de echidistanţă faţă de puterea executivă.(…)”, se menţionează în motivare.