Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

CSM, DNA, ANI şi judecătorii din cadrul UNJR, despre modificările aduse Codului Penal

Camera Deputaţilor a modificat, marţi, mai multe prevederi din Codul Penal care reglementează conflictul de interese şi statutul parlamentarilor în faţa legii. Votul pe proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea a fost amânat. Care sunt implicaţiile modificărilor aduse de către deputaţi aflăm din reacţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Agenţiei Naţionale de Integritate şi ale UNJR.

11 Decembrie 2013, 13:47 (actualizat 12 Decembrie 2013, 09:50) | Ştirile TVR Online |
Modificări aduse Codului Penal

DNA: Parlamentarii trimişi în judecată ar putea fi achitaţi, cei aflaţi în detenţie ar putea fi eliberaţi

Legislația română va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei. Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor, avertizează DNA, într-un comunicat de presă cu privire la modificarea articolul din Codul Penal care defineşte noţiunea de „Funcţionar” (atât în Codul Penal în vigoare - art. 147, cât și în Noul Codul Penal ce va intra în vigoare în 2014 - respectiv art. 175).

DNA a arătat că, prin această modificare, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

DNA a precizat că preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

Menţionăm că pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA, a subliniat DNA în comunicatul de presă postat pe site-ul oficial.

Totodată, DNA avertizează că modificarea articolului privind conflictul de interese va scoate primarii de sub incidenţa acestui articol şi vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.

Cu referire la modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot în cursul zilei de 10 decembrie 2013, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public. Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude, avertizează DNA.

În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari, mai precizează Direcţia Naţională Anticorupţie.

CSM: Modificările aduse Codului Penal nu au fost transmise spre avizare, aşa cum prevede legea

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atrage atenţia că "proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia".

Eliminarea din sfera noţiunilor de funcţionar public şi funcţionar a persoanelor la care se face referire în textul amendamentului, nu este justificată, precizează CSM.

Prin redefinirea noţiunii de funcţionar public "se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta" (preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat), atrage atenţia CSM.

De asemenea, CSM a arătat că "în ceea ce priveşte redefinirea infracţiunii prevăzută de art. 2531 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea amendamentului în discuţie se urmăreşte restrângerea sferei subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145".

Practic sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracţiuni toate persoanele la care se referă art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de muncă şi nu au semnat o fişă a postului, avertizează CSM.

Prin urmare, CSM atrage atenţia că "nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activităţile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, şi nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională, dacă acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 253".

În ceea ce priveşte reducerea termenului de prescripţie specială, "se constată că această propunere de modificare reprezintă chiar forma art. 124 Cod penal, anterioară modificării prin Legea nr. 63/2012, care însă nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen şi a consecinţelor ce se pot produce – înlăturarea răspunderii penale", mai precizează CSM în comunicatul de presă postat pe site-ul oficial. Comunicatul CSM poate fi consultat şi în secţiunea Document al acestui articol.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marţi, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi".

UNJR: Modificările aduse Codului Penal, incompatibile cu mecanismul de funcţionare a unui stat de drept

Scoaterea parlamentarilor de sub incidenţa infracţiunii de conflict de interese reprezintă o sfidare fără precedent adusă ideii de justiţie egală tuturor. Modificările aduse Codului Penal şi consecinţele acestora sunt incompatibile cu mecanismul de funcţionare a unui stat de drept. Este reacţia Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România după modificările adoptate, marţi, de către Camera Deputaţilor la Codul Penal.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) arată că dezavuează categoric adoptarea, în Camera Deputaţilor, a proiectului de lege vizând modificarea unor dispoziţii din Codul Penal, fără a exista o dezbatere publică reală şi fără ca acesta sa fie transmis spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit Mediafax.

Acest proiect de lege scoate de sub incidenţa infracţiunii de conflict de interese parlamentarii, precum şi toate persoanele care funcţionează în instituţiile aparţinând administraţiei publice centrale şi locale şi care nu au încheiat un contract de muncă, "golind practic de conţinut această infracţiune", susţin reprezentanţii UNJR.

O astfel de soluţie legislativă nu poate fi primită prin prisma principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, adâncind şi mai mult privilegiile unei categorii de persoane în dauna cetăţeanului obişnuit şi reprezintă o sfidare fără precedent adusă nu numai ideii de justiţie reală şi egală pentru toţi, dar însuşi fundamentului constituţional al separaţiei puterilor în stat, paralizând anchete penale în curs şi lipsind de eficienţă condamnări definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti, arată UNJR, potrivit sursei citate.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România susţine că modificările aduse Codului Penal prin proiectul de lege adoptat marţi de Camera Deputaţilor şi consecinţele acestora sunt "total incompatibile cu mecanismul de funcţionare a unui stat de drept".

UNJR atrage atenţia asupra caracterului extrem de grav al derapajului constituţional petrecut ieri (marţi) atât prin prisma ignorării cu desăvârşire a instituţiei abilitate de legea supremă să analizeze în condiţiile avizului consultativ oportunitatea adoptării unui proiectului de lege care vizează autoritatea judecătorească, respectiv CSM, cât şi prin prisma conţinutului proiectului adoptat şi a consecinţelor sale, total incompatibile cu mecanismul de funcţionare a unui stat de drept, subliniază UNJR.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt "dramatice" şi "dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie", iar Parlamentul "a greşit fundamental şi a compromis România", a declarat, marţi, preşedintele Traian Băsescu.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 4°C 2°C
IASI 0°C -1°C
CLUJ 2°C 0°C
CONSTANTA 8°C 6°C
CRAIOVA 1°C 4°C
BRASOV 4°C 1°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Ianuarie 2019, 03:44
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-01-2019
Deschidere: 7184.84
Maxim: 7316.45
Mimim: 7184.84
Variatie: 0.23%
TLV
1.81
0%
BRD
11.00
0%
FP
0.85
1.66%
SNN
7.92
3.7%
SNG
28.55
0.53%
TGN
333.50
4.35%
SNP
0.31
1.78%
DIGI
25.20
2.57%
CMP
0.96
11.19%
SIF5
2.09
0%
ARHIVĂ ȘTIRI