Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANALIZĂ BBC

Criza din Grecia şi efectele ei asupra zonei euro. Ce se mai poate face

După mai multe luni în care au refuzat să admită că Grecia ar putea părăsi zona monedei unice, liderii UE iau serios în calcul, de câteva săptămâni, această variantă. Doar un guvern care să susţină măsurile de austeritate negociate de Atena cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană mai poate evita revenirea la drahmă.

18 Iunie 2012, 11:11 (actualizat 18 Iunie 2012, 12:26) |
Antonis Samaras
Antonis Samaras
Expunerea marilor puteri în Grecia

"Un guvern de salvare naţională". Asta a promis Antonis Samaras, liderul formaţiunii Noua Democraţie, care, după numărarea a 99% din buletinele de vot, a obţinut 129 de mandate parlamentare dintr-un total de 300.

Salvarea naţională este însă un obiectiv pentru care grecii trebuie să continue seria sacrificiilor. "Chiar şi dacă partidele care susţin austeritatea câştigă alegerile, Grecia ar putea fi nevoită să iasă din zona euro", aprecia BBC înaintea scrutinului de duminică.

Cum au apărut problemele la Atena

Grecia a început să cheltuiască nesăbuit chiar înainte de a adera la zona euro, pe 1 ianuarie 2001. După adoptarea monedei unice, cheltuielile publice au tot crescut, se arată într-o analiză a jurnaliştilor de la BBC.

Salariile din sectorul public, de exemplu, au fost majorate cu 50% în perioada 1999-2007, cu mult peste media din statele eurozonei.

Şi în timp ce din vistieria statului ieşeau sume tot mai mari, veniturile din taxe şi impozite au scăzut într-un ritm accelerat din cauza evaziunii fiscale. A rezultat un deficit care, la un moment dat, a scăpat de sub control.

Aşa se face că recesiunea mondială a prins Grecia total nepregătită, în 2008: nivelul datoriei suverane ajunsese deja la nivelul la care nu mai putea fi achitată din resurse proprii, iar Atena a cerut ajutorul partenerilor săi europeni şi Fondului Monetar Internaţional.

Ce s-a făcut pentru susţinerea Greciei

Pe scurt, s-au făcut multe. În mai 2010, UE şi FMI au acordat Greciei un împrumut în valoare de 110 miliarde de euro. Pentru că acesta s-a dovedit insuficient, Atena a mai primit 130 de miliarde de euro la începutul lui 2012.

Ţara a beneficiat, pe de altă parte, de clemenţa creditorilor privaţi, care i-au şters mai mult de jumătate din datorie. Mai mult, ei au acceptat renegocierea dobânzilor la creditele aflate în derulare.

În schimb, Grecia a trebuit să accepte un pachet consistent de măsuri de austeritate: scăderea drastică a cheltuielilor, majorarea taxelor şi reforma pieţei muncii şi a sistemului de pensii.

Toate acestea au avut un efect devastator asupra economiei naţionale. Grecia se află în recesiune de patru ani şi, pentru primele trei luni ale lui 2012, se estimează o scădere a PIB-ului de 6,2%.

Fără creştere economică, ţara nu îşi poate spori veniturile şi, prin urmare, trebui să apeleze la creditori pentru a-şi putea plăti datoriile. Mai mulţi analişti susţin că nici cei 240 de miliarde de euro împrumutaţi şi nici ştergerea parţială a datoriei nu sunt suficiente pentru depăşirea crizei.

Un viitor incert

Victoria formaţiunii Noua Democraţiei are două consecinţe majore: Grecia rămâne în zodia austerităţii şi economia va continuă să sufere, apreciază BBC.

Scenariile nu sunt deloc încurajatoare. Practic, dacă economia continuă să se contracte, Grecia nu îşi va putea plăti datoriile, ceea ce înseamnă că va avea nevoie de noi împrumuturi. Iar dacă UE nu va mai avea bani de împrumut, Atena va trebui să iasă din zona euro.

Asta se va întâmpla şi dacă grecii de rând, confruntaţi cu şomajul şi scăderea nivelului de trai, vor presa noul guvern să renunţe treptat la austeritate.

Liderii europeni speră însă că economia greacă va începe să îşi revină graţie reformelor impuse de UE şi Fondul Monetar Internaţional. Astfel, ţara se va pune pe picioare şi va reuşi să îşi achite datoriile, spun optimiştii.

De ce suferă Europa

Dacă Grecia nu îşi achită obligaţiile faţă de creditori se va crea un precedent periculos. Investitorii se vor teme că şi alte ţări cu datorii mari, precum Italia sau Spania, ar putea urma exemplul Atenei.

În aceste condiţii, investitorii vor fi reticenţi în a mai achiziţiona obligaţiuni de stat, făcând astfel imposibilă achitarea datoriilor de către guvernele care le emit. "Un cerc vicios care s-ar putea dovedi dezastruos", punctează BBC.

Pentru ca acest scenariu să nu devină realitate, liderii UE au instituit un mecanism de stabilitate financiară în valoare de 700 de miliarde de euro, care să protejeze zona euro de intrarea Greciei în incapacitate de plată.

Băncile occidentale cu expunere pe obligaţiunile elene au însă motive serioase de îngrijorare, riscând ele însele falimentul din cauza problemelor Greciei. Cele mai afectate vor fi băncile din Franţa, Germania, Marea Britanie, Statele Unite şi Italia.

(w460) Expunerea

În cazul în care Grecia părăseşte zona euro, situaţia se va înrăutăţi considerabil. "Aproape sigur, ţara va reintroduce în circulaţie drahma, care se va devaloriza rapid, făcând şi mai dificil de plătit datoria", conschide BBC.

*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 16°C
IASI 14°C 15°C
CLUJ 16°C 17°C
CONSTANTA 11°C 12°C
CRAIOVA 16°C 18°C
BRASOV 11°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Aprilie 2019, 03:51
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-04-2019
Deschidere: 8279.83
Maxim: 8352.28
Mimim: 8279.83
Variatie: 0.86%
BRD
13.60
2.39%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.45
0.6%
TLV
2.15
1.88%
TGN
350.00
0.28%
SNN
10.86
1.69%
EL
11.05
0.9%
WINE
19.00
1.06%
SIF2
1.20
0.84%
TBM
0.30
1.69%
ARHIVĂ ȘTIRI