Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc Pogorârea Duhului Sfânt şi Rusaliile

În Duminica Mare a Rusaliilor, ziua in care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor, creştinii au mers la biserici cu frunze de nuc, spice de grâu sau flori de tei. Au dat de pomană şi au luat acasă frunzele sfinţite pentru a se feri de spiritele care umblă prin văzduh. Împreună cu Paştile, Pogorârea Duhului Sfânt este cea mai veche sărbătoare creştină, fiind prăznuită încă de pe vremea Apostolilor. Sărbătoarea Rusaliilor este celebrată în aceeaşi zi cu aceea a Cinzecimii (Pogorârea Sfântului Duh), fiind o sărbătoare populară, cu dată mobilă (la 50 de zile după Sfintele Paşti) şi dedicată îndeosebi spiritelor morţilor.

23 Iunie 2013, 13:40 (actualizat 23 Iunie 2013, 20:13) |
Duminica Mare a Rusaliilor
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc duminică, la 50 de zile după Înviere, Pogorârea Duhului Sfânt, sărbătoare care coincide cu sărbătoarea populară a Rusaliilor. În această zi,  Duhul Sfânt a pogorât peste adunarea Apostolilor, în chip de limbi de foc, iar aceştia au început să propăvăduiască.

Din punctul de vedere al credinţei ortodoxe, la Cincizecime, prin pogorârea Duhului Sfânt a apărut un Organism cu totul nou, un Aşezământ divino-uman, Biserica. Cu alte cuvinte, coborârea peste Apostoli a Duhului, darurile şi harismele primite de ei, predica şi botezul primilor trei mii de oameni constituie întemeierea Bisericii creştine, atât ca o comunitate a credincioşilor, cât şi ca instituţie.

VIDEO
Duminica Mare a Rusaliilor
Biserica nu este deci numai o grupare umană asociată prin aceeaşi credinţă în Dumnezeu şi nici numai o instituţie îngrădită prin dogme şi legi. Ea este o comuniune a oamenilor în Dumnezeu şi cu Dumnezeu şi îl poartă în sine pe Duhul Sfânt. Unii Sfinţi Părinţi au numit Biserica lui Hristos 'Duhul Sfânt trăind în omenire'.

Rolul Duhului Sfânt este de a-l face activ pe Hristos în noi, prin har. El transformă creştinii din oameni trupeşti în oameni duhovniceşti, sfinţeşte şi dăruieşte comuniunea cu Dumnezeu. Astfel, se zideşte Biserica - Trupul mistic al lui Hristos. Împărtăşindu-se cu Tainele Bisericii, sfinţite de harul Duhului Sfânt, creştinii se constituie într-o comunitate prin comuniune - Biserica lui Hristos.

Importanţa deosebită a sărbătorii constă în faptul că ajută la înţelegerea noţiunii de Biserică - unul dintre imperativele majore ale vieţii contemporane. Criza prin care trec Biserica şi omenirea în ziua de astăzi a fost generată în mare măsură de faptul că nu se cunoaşte şi nu se ţine seamă de esenţa Bisericii, de ceea ce este Biserica în sine. Sub denumirea de Biserică se înţelege locaşul bisericesc, parohia, comunitatea credincioşilor, clerul, instituţia. Biserica le cuprinde pe toate acestea, dar ea este mai mult decât atât: este Trupul lui Hristos în care sălăşluieşte Duhul Sfânt.

Împreună cu Paştile, Pogorârea Duhului Sfânt este cea mai veche sărbătoare creştină, fiind prăznuită încă de pe vremea Apostolilor. Despre ea amintesc şi Sfântul Irineu (202), Tertulian, Origen, Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (325) ş.a. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălţarea Domnului. După aceasta, Înălţarea a fost mutată la 40 de zile de la Paşti, Cincizecimea devenind sărbătoare de sine stătătoare.

În vechime, de Cincizecime se făcea botezul catehumenilor, erau interzise jocurile din circuri, spectacolele păgâne etc. Astăzi, în biserici se aduc ramuri de tei sau de nuc care se sfinţesc şi se împart credincioşilor, simbol al limbilor de foc coborâte peste Apostoli şi putere a Duhului Sfânt. Potrivit tradiţiei creştine, ierarhii bisericeşti sunt moştenitorii şi transmiţătorii acestui har apostolic din generaţie în generaţie. Se spune că în ziua Pogorârii Sfântului Duh, Petru, cel mai în vârstă dintre Apostoli, a ţinut o cuvântare, în urma căreia s-au convertit la credinţa creştină 3.000 de suflete. Aceştia au alcătuit prima Biserică creştină la Ierusalim, numită şi Maica tuturor Bisericilor.

Căpătând puterea de a vorbi în limbi străine, ucenicii au început să facă cunoscută învăţătura Mântuitorului către neamuri, spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, deoarece ei erau ştiuţi ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Sărbătoarea Rusaliilor este celebrată în aceeaşi zi cu aceea a Cinzecimii (Pogorârea Sfântului Duh), fiind o sărbătoare populară, cu dată mobilă (la 50 de zile după Sfintele Paşti) şi dedicată îndeosebi spiritelor morţilor.

Ea durează trei zile în Moldova şi Transilvania, şapte zile în Muntenia şi Oltenia şi opt zile în Banat.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele ş.a. Aceste spirite locuiesc pe lângă izvoare, fiind în stare, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor, să-i îmbolnăvească.

Boala seamănă cu o transă hipnotică ce nu poate fi dovedită decât de puterea magică a căluşarilor. Obiceiul spectaculos al căluşarilor, deosebit de vechi, este cunoscut mai ales în localităţile Conţeşti, Lisa, Năsturelu, Bragadiru şi Zimnicea. Bătrânii satelor cred că dacă eşti bolnav, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine.

Dansul căluşarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative. De aceea, cei atraşi de Rusalii se pot vindeca prin puterea magică a căluşarilor, singurii capabili să lupte împotriva maleficului.

Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele, care dorm noaptea sub cerul liber etc.

Local, Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor. Pentru a se feri de pericolul lor, oamenii purtau la brâu pelin sau usturoi.

De această zi se leagă o mulţime de obiceiuri şi ceremonii: se împodobesc locuinţele, porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfăşoară Jocul Căluşarilor; se sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară; se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung uşile cu usturoi etc.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 20°C 19°C
IASI 18°C 20°C
CLUJ 16°C 15°C
CONSTANTA 22°C 20°C
CRAIOVA 17°C 20°C
BRASOV 14°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Septembrie 2017, 04:02
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-09-2017
Deschidere: 7918.05
Maxim: 7919.92
Mimim: 7882.71
Variatie: -0.4%
SNP
0.28
0.7%
TLV
2.23
1.12%
FP
0.85
0.23%
SIF1
2.50
0.4%
TRP
0.46
1.1%
SNG
31.00
0.32%
ALR
2.00
0.99%
TGN
394.00
0.76%
DIGI
38.10
0%
EL
13.00
0.15%
ARHIVĂ ȘTIRI