Preşedintele Emmanuel Macron nu a reuşit să obţină majoritatea absoluta după cel de-al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa. Majoritatea coaliţiei sale este relativă şi va avea nevoie de alianţe pentru reformele sale. Noua Uniunea populară creată în jurul stângii populiste, a ecologiştilor, socialiştilor şi comuniştilor şi extrema dreapta au câştigat un număr important de mandate şi se configurează ca forţe de opoziţie.
Majoritatea relativă, pe care se poate baza Emmanuel Macron, a obţinut 245 de mandate. Ar fi avut nevoie de 289 pentru majoritate absolută. Va fi pus în situaţia de a căuta aliaţi pentru a promova legi şi reforme.
NUPES, nouă uniune populară, ecologică şi socială creată în jurul stângii populiste reprezentate de Jean-Luc Mélanchon, are 131 de mandate.
Surpriza celui de-al doilea tur este rezultatul extremei drepte care va avea 89 de deputaţi. A obţinut de 10 ori mai multe mandate decât avea în precedenta Adunare Naţională şi va putea constitui un grup parlamentar, primul după 1988.
Republicanii, dreapta conservatoare, cu 64 de mandate vor putea juca rolul de arbitru.
Celelalte mandate, până la 577, sunt împărţite între diferiţi candidaţi de dreapta, de centru sau de stânga care nu au aderat la nicio alianţă.
Primul test va fi adoptarea legii care prevede creşterea puterii de cumpărare în varianta propusă de majoritatea relativă din jurul preşedintelui Emmanuel Macron. Va urma legea pensiilor care prevede printre altele, creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani, un punct important în oferta electorală a preşedintelui Macron la ultimele alegeri.
Alegerile au fost dominate de absenteism. Aproape 54% dintre francezii înscrişi pe listele electorale nu au votat.