Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Copiii războiului. Cercetaşi şi soldaţi

Marea conflagraţie, care a schimbat cursul istoriei şi harta lumii, a însemnat şi o mare desfăşurare de forţe. Copii, tineri, adulţi, convinşi sau atraşi prin diferite campanii, au activat pe linia frontului sau în spatele ei. Sute de mii de copii, sub 19 ani, cercetaşi sau simplii combatanţi au dat dovadă de curaj şi loialitate.

15 Octombrie 2014, 11:15 | Magda Manea |
Cercetaş englez / FOTO: bbc.co.uk
Cercetaş englez
Mesager
Cursele pentru iepuri
Sidney Lewis, cel mai tânăr soldat
Certificatul de naştere al lui Sidney Lewis
1.Cercetaşi

În 2014 se comemorează 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial care prin amploare şi consecinţe a marcat istoria modernă şi naşterea Europei din zilele noastre. Pe parcursul anului Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, prezintă documentare despre prima conflagraţie mondială şi despre faptele care au marcat epoca.

 

Apărută la începutul secolului al XIX-lea în Marea Britanie, cercetăşia a fost de la început o mişcare a copiilor şi tinerilor, bazată pe un program special de educaţie iniţiat de lordul Baden-Powell. Dezvoltarea îndemânării, curajului, iniţiativei, orientării, spiritului gospodăresc şi prieteniei sunt „materiile” predate în acest sistem. Copiii învaţă să-şi organizeze timpul liber prin excursii, tabere şi drumeţii, învaţă să iubească natura şi să facă, în fiecare zi, o faptă bună.

În vara anului 1907, lordul Baden-Powell a organizat prima astfel de tabără, în cadrul căreia copiii au putut pune în practică teoria acestui sistem educaţional.

După un an, a publicat cartea Scouting for boys (Cercetăşia pentru băieţi), care a dus la naşterea organizaţiei şi s-a răspândit în Franţa, Germania, Grecia, Belgia, Olanda, Elveţia, Danemarca, România. La scurt timp a fost înfiinţată Organizaţia Mondială a Mişcării Scout, care a primit primul premiu decernat de UNESCO, pentru educarea şi spiritul păcii.

Cercetaşii români

În România, primii cercetaşi s-au organizat în 1913, la Liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti, în Sinaia, Braşov şi Blaj. Printre cei din Sinaia se aflau şi Principii Carol şi Nicolae, binecuvântaţi de Regele Carol I care saluta noua instituţie.

Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută ca persoană juridică în 1915, avea drept scop: întărirea morală şi fizică a tinerilor, dar şi a dragostei faţă de patrie. Deviza lor este „Gata oricând!” să servească, să ajute şi să facă în fiecare zi o faptă bună (Legea cercetaşului).

Sub conducerea Principelui Carol, comandant al Marii Legiuni a Cercetaşilor României, mişcarea, formată din comandanţi, instructori, cercetaşi şi pui de şoimi (copii între 7 şi 11 ani) a luat amploare.

Profesorul Gh. D. Mugur şi inginerul C. Niculescu sunt autorii carnetului de cercetaş, un adevărat jurnal care cuprindea pe fiecare pagină câte o maximă a lui Nicolae Iorga, iar la final, indicaţii medicale, alfabetul Morse şi cele 34 de legiuni care alcătuiau, în 1916, Marea Legiune a Cercetaşilor.

Cercetaşii români în Primul Război Mondial

Intrarea României în război a însemnat şi mobilizarea detaşamentelor de cercetaşi, prin Corpul Cercetaşilor de Război, pregătiţi pentru serviciile auxiliare, unde şi-au făcut datoria până la sacrificiu, alături de Crucea Roşie, Poştă, Poliţie şi alte instituţii.

(w620) 1.CercetaÅ

La 11 noiembrie 1916, cercetaşii din Bucureşti au primit ştirea unei eventuale plecări în Moldova, dacă va fi ameninţată Capitala. Întoarcerea era preconizată înainte de Crăciun.

Fără să ştie ce-i aşteaptă, cercetaşii cohortei Păstorul Bucur au plecat spre Moldova, alături de colegi din alte localităţi. Erau aproximativ 200 de tineri. 60 dintre ei au mers pe jos până la Ploieşti, de unde au luat trenul spre Vaslui. Drumul a durat cinci zile.

La Soleşti au format o colonie şi conform devizei „Gata oricând!” s-au pus pe treabă: plantoane, gospodărie, tăiat de lemne şi bucătărie.

În primăvara anului următor, colonia s-a mutat la Sculeni, unde se afla şi un spital. Erau 147 de cercetaşi, dintre care 102 liceeni, 15 „comercialişti”, 2 seminarişti, 4 normalişti, 24 liberi. Aici a fost înfiinţată o şcoală în aer liber, iar cercetaşii se ocupau şi de o grădină de legume, pe care le vindeau zilnic la piaţă. Se muncea, dar se făcea şi carte. Părea aproape o viaţă normală. Mulţi dintre tinerii care aveau patru clase şi au împlinit 17 ani, la 1 ianuarie  s-au înscris la Şcoala de pregătire a ofiţerilor de infanterie de la Botoşani. Alţii au plecat pe front ca agenţi de legătură între unităţi sau prin diverse spitale.

70 dintre ei au fost trimişi la serviciile auxiliare ale Diviziei a XIII-a, făcând parte din rezerva Marelui Cartier General. Divizia a XII-a a luat parte la momentele cele mai dramatice de la Mărăşeşti. Ca urmare a faptelor acestora, în 1918 a fost dat un ordin prin care se recunoşteau serviciile şi devotamentul cercetaşilor.

În vara lui 1918, s-a format o colonie şi la Bâlca-Coţofeneşti, unde erau şcolarizaţi foşti elevi ai şcolilor de învăţători. Cei 460 de tineri urmau să-i înlocuiască, la sate, pe dascălii căzuţi pe front.

Scria într-un articol că bătrânii care-i auzeau plecând la lucru cântând, spuneau: „Noi nu putem muri dacă avem astfel de tineri entuziaşti”.

Mulţi dintre ei au murit, mai ales cercetaşii sanitari, care în timpul epidemiei de tifos exantematic, i-au îngrijit pe cei bolnavi.

Doi ani au trecut până la întoarcerea lor acasă. Unul dintre ei, oprit la Mărăşeşti, scria „Tranşeele şi adăposturile par neatinse, dar păstrează ceva din sufletul celor care l-au locuit şi apărat...”.

La 1 decembrie 1918, armatele române şi aliate intrau în Bucureşti. Ca semn de apreciere a sacrificiului copiilor cercetaşi în timpul marii conflagraţii, Regele Ferdinand i-a aşezat în fruntea cortegiului şi i-a decorat cu Crucea Comemorativă 1916-1918 şi Medalia Victoria.

În memoria lor, oraşul Tecuci a ridicat, în 1923, Statuia Cercetaşului, uniul monument de acest fel din lume.

Cel mai bătrân cercetaş din România, Nicolae Decuseară, spunea într-un interviu „când am împlinit eu 7 ani, bunicu a venit la Bucureşti cu un costum de cercetaş şi-a spus: «Măi, dacă vrei să fii om de isparvă şi stimat de toată lumea, fă-te cercetaş ca şi mine». Şi de-atunci am devenit cercetaş”.

Băieţii-soldaţi ai frontului

Un alt exemplu de curaj şi dăruire sunt cercetaşii britanici, care păzeau puncte importante, precum liniile de cale ferată sau rezervoarele de apă, transmiteau mesaje cu ajutorul unor mici steguleţe, scrutau cerul după Zeppelinele inamice sau sunau din fluiere la sfârşitul unui raid aerian.

Nu după mult timp de la izbucnirea războiului, Armata Marii Britanii a lansat o campanie de voluntariat, la care au răspuns mii de persoane. Dintre ele, 250.000 au fost copii sub 19 ani, pentru care experienţa frontului era inexistentă.

(w300) Cursele pe

S-a estimat că jumătate dintre cei aflaţi pe linia frontului au fost răniţi sau au murit. Afişele lipite pe stâlpi încurajau tinerii să se alăture armatei, promiţându-le recompense financiare, mâncare şi uniformă. Mulţi băieţi din familiile sărace au fost tentaţi de această ofertă, se înrolau sub nume false şi îşi ascundeau adevărata vârstă (la începutul secolului XX majoritatea oamenilor nu aveau certificate de naştere). Nici măcar examenele medicale nu au reuşit să oprească aceste înrolări. Se instituise cumva ideea: dacă un tânăr doreşte să-şi servească patria şi este apt fizic pentru asta, de ce să fie împiedicat?

În 1916, oficialii au fost de accord ca părinţii care pot dovedi vârsta reală a copilului aflat pe front, acesta poate fi retras.

Cel mai tânăr soldat britanic avea 12 ani

(w160) Sidney Lew

Sidney Lewis a fost recunoscut ca cel mai tânăr soldat din Primul Război Mondial. După şase luni de pregătire, în august 1915, s-a înrolat în Regimentul East Surrey şi a luptat două luni pe frontul de la Somme, în Franţa. Aici au fost cele mai sângeroase bătălii, în care au murit în jur de 500.000 de oameni.

Mama lui a reuşit să-l aducă teafăr acasă, după ce a dovedit cu ajutorul certificatului de naştere că e prea tânăr pentru front. Dar nu a putut rămâne prea mult în afara bătăliei. În 1918 s-a întors pe front. În perioada interbelică a fost poliţist, iar în cel de-al Doilea Război Mondial s-a ocupat cu dezamorsarea bombelor.

Surse:

Revista Historia, mai 2005

www.bbc.co.uk

cercetasia.blogspot.ro

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 16°C
IASI 14°C 15°C
CLUJ 16°C 17°C
CONSTANTA 11°C 12°C
CRAIOVA 16°C 18°C
BRASOV 11°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Aprilie 2019, 20:19
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-04-2019
Deschidere: 8279.83
Maxim: 8352.28
Mimim: 8279.83
Variatie: 0.86%
BRD
13.60
2.39%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.45
0.6%
TLV
2.15
1.88%
TGN
350.00
0.28%
SNN
10.86
1.69%
EL
11.05
0.9%
WINE
19.00
1.06%
SIF2
1.20
0.84%
TBM
0.30
1.69%
ARHIVĂ ȘTIRI