COPII CU GREUTATE. Pizza, hamburgeri și cartofi prăjiţi. Mulți micuți deprind obiceiuri alimentare nesănătoase în familie

SEMNEAZĂ ŞI TU PETIŢIA PENTRU INTRODUCEREA ORELOR DE NUTRIŢIE ÎN ŞCOLI ŞI LUPTĂ ALĂTURI DE TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ ÎMPOTRIVA OBEZITĂŢII INFANTILE!

E o adevărată provocare pentru o  femeie să pregătească în fiecare zi masa copiilor care învaţă într-o grădiniţă din Capitală. E bucătăreasă de 20 de ani, și oricâtă pricepere ar avea și oricâtă pasiune ar pune în mâncarea pe care o prepară, ceva parcă nu e pe gustul micuţilor. De vină nu sunt ingredientele pe care le folosește, ci obiceiurile deprinse de copii acasă, crede femeia.

Pizza, cartofii prăjiţi, prăjeli – unii mănâncă astfel de preparate zilnic. Sunt gustoase, la îndemână şi se prepară repede. De altfel, sunt copii care, la patru sau cinci ani, nu ştiu ce gust are ciorba.

La grădiniţă însă, primesc cu totul altceva. Chiar şi aşa, după ce pleacă de la cursuri, nimic nu îi opreşte să încerce chipsuri, hamburgeri şi alte alimente nesănătoase.

Bomboanele, acadelele, prăjiturile, hamburgerii, cartofii prăjiţi, mezelurile grase, margarina, chipsurile dar şi băuturile acidulate se află pe lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Lista a fost întocmită de ministerul Sănătăţii pe baza recomandărilor specialiştilor în nutriţie. De ea ar trebui să ţină cont educatorii şi profesorii.

La grădiniță, astăzi la prânz, copiii au primit ciorbă de curcan, mâncare de măsline şi brioşe. Dimineaţa au mâncat omletă şi au băut lapte. Iar înainte să plece acasă au primit iaurt. Unii dintre ei recunosc că şi-ar dori să mănânce altceva.

Este un efort uriaș să asiguri o alimentație sănătoasă copiilor. Poate și de aceea, mulți părinți aleg varianta simplă – fast-foodul. La grădiniță însă, bucătăresele au grijă să aibă la îndemână ceea ce face bine copiilor – legume şi chiar dulceaţă făcută în casă.

Într-o şcoală din București, ora prânzului aduce şi forfota. Cantina e plină de sute de elevi care mănâncă ce comandă profesorii şi părinţii contracost la o firmă de catering.

Este o excepţie însă. În aproape toate şcolile, copiii primesc corn şi lapte. Anul trecut, Guvernul a demarat un proiect pilot în 50 de unităţi de învăţământ din zone izolate sau în care învaţă copii care provin din medii sociale defavorizate. În jur de 50 de mii de elevi ar fi trebuit să primească un pachet alimentar sau o masă caldă în locul cornului şi laptelui. Proiectul funcţionează în mai puţin de jumătate de şcoli.

Sunt motivele care i-au făcut pe parlamentarii din comisia de învăţământ să respingă la sfârşitul lunii mai iniţiativa legislativă care prevedea ca toţi şcolarii să servească o masă caldă sau un pachet alimentar consistent.

Un prânz consistent ar duce si la reducerea abandonului şcolar. Pentru mii de elevi aceasta ar fi, poate, singura masă din zi. Potrivit organizaţiei World Vision România, unul din zece copii din mediul rural se culcă flămând.

La finalul reportajelor care constituie campania „Copii cu greutate” vom invita cei mai prestigioşi experţi în domeniu într-o dezbatere având „cărţile pe masă”.

Campania se derulează pe tot parcursul lunii iunie, în Telejurnalul de la ora 19.00, de luni până vineri.