Fundația Academia Civică a publicat un volum inedit de poeme ale Seniorului țărănist, Corneliu Coposu. Sunt versuri compuse în anii de pușcărie, memorate și transcrise pe hârtie după eliberare. Corneliu Coposu a refuzat să le publice în timpul vieții.
Corneliu Coposu a petrecut 17 ani in pușcărie. Lungi perioade a fost ținut într-o izolare totală.
Pentru marele om politic, a compune poezii nu a fost un act cultural, împotriva degradării intelectuale, ci chiar un exercițiu de supraviețuire.
Spre deosebire de poeziile altor colegi deținuți politic, ținuți în colectiv, și care puteau să-și împărtășească și să-și memoreze unii altora versurile, Corneliu Coposu le-a compus, memorat și transcris ulterior de unul singur, după eliberare.
Surorile lui Corneliu Coposu au ajutat la publicarea poemelor, slectate și aranjate ca pentru a fi publicate chiar de fratele lor. Cât a fost în viața, Coposu a refuzat să le publice și nici nu a mai scris alte poezii.
Poemele nu amintesc de regulile poeziei contemporane.
Sunt versuri de o mare profunzime. Surpind lumina, speranța.