Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL BRÂNCOVEANU

Constantin Brâncoveanu, domn din viţa Basarabilor şi a Cantacuzinilor

Descendent a două ilustre familii boiereşti, întemeietori de ţară şi domnitori ai Ţării Româneşti timp de mai multe secole, Constantin Brâncoveanu a fost uns domn la dorinţa marilor dregători sătui de domnia Cantacuzinilor. Educat în familia Cantacuzinilor, pe care i-a ţinut aproape de curtea sa în timpul domniei, a fost trădat de uneltirile lor, mazilit şi executat în 15 august 1714, când s-a stins şi lunga domnie a boierilor pământeni din dinastia Basarabilor.

07 Martie 2014, 12:03 | Documentar de Liliana Teică |
Martiriul lui Constantin Brâncoveanu
Martiriul lui Constantin Brâncoveanu
Dinastia Basarabilor
Basarab I
Şerban Cantacuzino
Constantin Brâncoveanu

În 2014, la 300 de ani de la martiriul său, este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu şi o rememorare a Epocii Brâncoveanu, a faptelor şi personalităţilor care au marcat-o.

Genealogic, astăzi sunt mulţi urmaşi ai Brâncovenilor şi cei care au dreptul de a le purta numele. Ramura mare a familiei este la Paris  încă din anii 1960, când au fost nevoiţi să părăsească ţara, în timpul regimului comunist, şi o parte din moşiile brâncoveneşti au fost revendicate de cei care l-au moştenit.

"Era la un moment dat o incomoditate de a vedea tronul românesc ocupat de o dinastie germană”, povesteşte Radu Albu-Comănescu, unul dintre descendenţii lui Brâncoveanu, şi nu de puţine ori urmaşii de nume şi de drept se întâlnesc adeseori şi astăzi pentru a păstra o anumită solidaritate a generaţiilor.

Familia Basarabilor

Şi-a luat numele după Basarab I, fiul unui anume Thocomerius, un voievod cu posibile origini cumane, în opinia istoricilor Nicolae Iorga şi Neagu Djuvara.

(w220) Basarab IBasarab a devenit în 1310 domnitor atestat al întregului teritoriu al Ţării Româneşti, aflat sub tutela coroanei maghiare, şi două decenii mai târziu, refuzând să mai plătească tribut Ungariei, s-a confruntat în 10 noiembrie 1330 în Bătălia de la Posada cu armata regelui Carol Robert de Anjou. Ţara Românească şi-a început existenţa ca stat independent odată cu această bătălie şi Basarab I şi-a asumat titlul de Mare Voievod. A domnit până în 1352 şi a reunit sub autoritatea sa toate teritoriile din Oltenia, Muntenia şi pe cele de la nord de gurile Dunării, numite Basarabia după numele domnitorului.

Unii istorici susţin că Basarabii ar fi fost, încă înainte de întemeierea Ţării Româneşti, conducători ai neamurilor de păstori răspândiţi în pădurea vlahilor şi cu ascunzători doar de ei ştiute în zonele Ponoare, Cloşani sau Tismana, iar Dinastia Basarabilor ar există încă din secolul VII.

Şi numele Basarab este probabil de origine cumană, însemnând părinte şi domn, de la basar- a domni, şi aba – care înseamnă tată, şi se află la originea toponimelor Basarabia sau a oraşelor Basarabi din România, Basarabeasca din Moldova şi Basarbovo din Bulgaria.

Basarabii s-au înrudit încă din secolul XIV numai cu membri din familii domnitoare. Copiii lui Nicolae Alexandru Vodă, care a domnit în Ţara Românescă până în 1364, au fost Anca - regina a Serbiei, Ana - ţarină a Bulgariei, Elisabeta - palatină a Ungariei, Vladislav Voievod - însurat cu fata regelui Bosniei, şi Radu Vodă cel Mare, însurat cu Calinichia Paleologul din familia împărăţiilor Bizanţului. Fiul lui Radu cel Mare, domnitorul Dan I, care a domit până în 1386, s-a însurat cu Milita, fiica regelui Vuc Brancovici al Serbiei, iar Vlad Ţepeş, care a avut trei domnii în Ţară Românească şi a sfârşit asasinat în 1476, a luat de soţie pe Elena Corvin de Hunyade, vara lui Mathias Corvin de Hunyade, regele Ungariei.

Familia Basarab a fost foarte numeroasă, iar dinastia domnitoare nu era decât o ramură şi din ea au derivat şi alte familii boiereşti: Buzescu, Băleanu, Bălăceanu, Cândescu (Mihălcescu), Kretzulescu, Mănescu şi posibil boierii din Mărgineni, Filipeştii şi Floreştii.

(w400) Dinastia BDescendenţii legitimi sau nelegitimi ai familiei Brâncovenilor, dar şi ai familiilor înrudite Dăneştii, Drăculeştii sau Craioveştii, care s-au pretins a fi descendenţi ai Basarabilor pentru a justifica pretenţiile la tron, au fost domni ai Ţării Româneşti timp de mai mult de trei secole.

Constantin Brâncoveanu s-a născut în 1654 chiar în anul morţii lui Matei Basarab, strămoşul său, domn al Ţării Româneşti. Matei Basarab descindea prin bunicul său din puternica familie a boierilor Craioveşti, şi această origine i-a justificat adoptarea numelui de Basarab imediat după urcarea pe tron, considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab şi deci urmaşul acestuia.

Familia Cantacuzinilor

(w160) Şerban Ca

A dat împăraţi pe tronul Bizanţului şi principi în Pelopones, dar şi domnitori în Moldova şi Ţară Românească, după ce câţiva urmaşi ai împăratului bizantin Matei Cantacuzino s-au stabilit în Principatele Române.

Mihail Cantacuzino Saitanoglu, care a trăit între 1515 şi 1578, a fost întemeietorul familiei româneşti Cantacuzino şi se trage direct din Matei Cantacuzino, iar urmaşul său domnitorul Şerban Cantacuzino a fost fratele mamei lui Constantin Brâncoveanu.

Constantin Basarab Brâncoveanu

La 15 august 1654 se năştea Constantin Brâncoveanu, fiul lui Matei, numit şi Papa Brâncoveanu, postelnicul din Brâncoveni, şi al Stancăi Cantacuzino. Avea doar un an când şi-a pierdut tatăl, Papa postelnicul a fost ucis în timpul răscoalei seimenilor, şi în 1659 şi-a pierdut şi bunicul, Preda Vornicul,  spânzurat din cauză că n-ar fi voit să se alăture domnitorului Mihnea al III-lea în revolta contra boierilor.

Constantin va fi a treia generaţie, iar fiii săi vor fi a patra generaţie a acestei familii care au sfârşit prin moarte violenţă în decurs de şase decenii.

Papa Brâncoveanu a lăsat în urmă lui trei fii. Barbu şi Matei au murit de tineri şi unicul moştenitor a rămas Constantin. A fost crescut de unchiul din partea mamei, frate al domnitorului Şerban Cantacuzino, stolnicul Constantin Cantacuzino - om cu o cultură aleasă, formată în marile capitale din Orient şi Occident, bun cunoscător al şcolilor din Padova şi Veneţia unde studiase.

Cunoştinţele dobândite de la unchiul său şi cele trei limbi pe care le învăţase, greaca, latina şi slavona, i-au fost de folos lui Constantin Brâncoveanu în toate acţiunile sale diplomatice, culturale sau sociale din anii de domnie. La vârsta de 20 de ani, Constantin Brâncoveanu s-a căsătorit cu Marica, fiica lui Antonie Vodă din Popeşti, un comerciant ridicat la rang boieresc de Mihai Viteazu,  care avea să devină în 1669 domnitor al Ţării Româneşti. Împreună cu Marica a avut 11 copii, patru fii - Constantin, Ştefan, Radu şi Matei- şi şapte fiice - Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Anca, Bălaşa şi Smaranda.

Printr-un document datat în 1674, pe când Constantin avea 20 de ani şi era postelnic, i-a fost întărită stăpânirea peste multe sate şi moşii ale bunicului său Preda, din familia Brâncovenilor. Mare parte a acestor domenii vor rămâne în posesia urmaşilor Brâncoveni până în secolul XIX, mai mult timp decât orice alt domeniu boieresc din Ţara Românească.

Alături de aceste moşteniri paterne au existat şi proprietăţile venite din partea mamei sale Stanca Cantacuzino şi mai târziu cele obţinute prin căsătoria cu Marica. Vornicul Constantin Brâncoveanu era moştenitorul unei mari averi, dar a căutat să mai cumpere şi alte moşii şi sate întregi, vii, livezi, vaduri de moară, munţi, heleştee şi case. Numai între anii 1666 şi1688 când era doar boier, dar deţinea multe dintre marile dregătorii ale ţării - mare aga, mare postelnic, mare spătar şi mare logofăt - a mai cumpărat încă alte 13 localităţi, între care Mogoşoaia în 1681 şi Horezu în 1684.

(w220) ConstantinConstantin Basarab Brâncoveanu a ajuns să stăpânească până la sfârşitul vieţii sale în 15 august 1714 un număr de 179 de proprietăţi, iar cronica vremurilor îl considera cel mai bogat proprietar funciar pe care l-a avut vreodată Ţara Românească, dar se spune că adevăratul administrator al întregii averi a Brâncovenilor ar fi fost soţia sa, Doamna Marica, care ştia rostul moşiilor, caselor şi al banilor din băncile de la Viena, Veneţia sau Amsterdam.

Ultimul domnitor al dinastiei Basarabilor

Constantin Brâncoveanu a fost uns domnitor al Ţării Româneşti la Mitropolia Bucureştilor în 29 octombrie 1688, chiar a doua zi după moartea unchiului său Şerban Cantacuzino. Vodă Şerban fusese un bun diplomat şi om de spirit şi sperase până în ultima clipă că va fi urmat la tron de fiul său, Iordache.

 
Fiind socotit „din odraslă domnească”, domnia au luat, apucând strămoşescul scaun, de vreme ce strănepot bătrânului Matei Vodă Basarab să trage.
Radu Greceanu - cronicar al lui Constantin Brâncoveanu
Logofete, noi cu toţii pohtim să ne fii domn!“ i-au zis boierii pământeni, sătui de domnia Cantacuzinilor şi, la dorinţa dregătorilor ţării de a avea conducător un om învăţat şi destoinic, aproape că l-au forţat pe Brâncoveanu să preia domnia. Alegerea a primit şi girul cancelariilor marilor puteri care au cunoscut în noul voievod un diplomat priceput care dorea pacea, dar şi modernizarea ţării prin valorile apusene ale Renaşterii, la Curtea sa fiind sfătuitori şi din Apusul Europei, dar şi din Orient.

I-a ţinut aproape de Curte şi pe unchii săi, pe cărturarul şi stolnicul Constantin Cantacuzino şi pe Mihai Cantacuzino, căruia însă i-a luat,  în 1706, dregătoria de mare spătar. Şi-a atras astfel ura acestei puternice şi influente familii, cu relaţii atât în Imperiul Otoman, cât şi în Apus,  care a uneltit împotriva sa până când şi-a atins scopul de a-l vedea pe Brâncoveanu mazilit.

Cantacuzinii i-au avut complici şi pe boierii Bălăceni, de la care Vodă ar fi confiscat moşii, şi pe boierii Ştirbeşti. Deşi câţiva dintre boieri fuseseră condamnaţi de divan la moarte sau la închisoare pentru diferite fapte, Brâncoveanu i-a iertat, pentru că nu dorea răzbunarea, era un om blând şi iertător.

Cantacuzinii l-au acuzat şi de trădare faţă de Înalta Poartă, şi că adunase multe bogaţii şi arme pentru a se opune şi pregăti o răscoală. La 24 martie 1714 Constantin Brâncoveanu a fost mazilit, arestat cu întreaga familie şi închis la Constantinopol şi, deşi întreaga sa avere din ţară i-a fost confiscată şi vărsată în vistieria sultanului, a fost torturat pentru a mărturisi şi despre alte averi. Deşi Cantacuzinii au încercat să se disculpe de rolul în mazilirea şi execuţia Brâncovenilor, cronicile timpului sunt unanime în a-i acuza.

(w380) Martiriu l

La 15 august 1714, chiar în ziua în care a împlinit 60 de ani, Constantin Vodă Brâncoveanu a fost ucis alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi de ginerele său Ianache, din porunca sultanului Ahmed al III-lea.

Cantacuzinii, care-i plătiseră cu mult aur pe dregătorii turci pentru a se asigura că Brâncoveanu nu mai scapă cu viaţă, s-au bucurat doar doi ani de domnia Ţării Româneşti. Pe tron a urcat Ştefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, numit de sultan domn ca preţ al trădării, dar după doar doi ani, în Ţara Românească a început perioada domniilor fanariote.

Surse bibliografice:

Alexandru D. Xenopol, "Istoria românilor din Dacia Traiană", Ed. Cartea Românească, București, 1925

Ştefan Ionescu, "Epoca Brâncovenească", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981

Pagină despre Anul Brâncoveanu, anulbrancoveanu.ro

Declararea anului 2014 drept Anul Brâncoveanu, prin Hotărâre de Guvern,  prilejuieşte organizarea unor programe speciale dedicate Epocii Brâncoveanu şi personalităţilor care au marcat-o. Pe parcursul întregului an, Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, vor prezenta ample documentare, reportaje şi interviuri despre epoca şi personalitatea lui Constantin Brâncoveanu.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 14°C
IASI 11°C 12°C
CLUJ 10°C 8°C
CONSTANTA 9°C 12°C
CRAIOVA 13°C 15°C
BRASOV 11°C 10°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Februarie 2019, 01:48
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-02-2019
Deschidere: 7657.08
Maxim: 7764.01
Mimim: 7657.08
Variatie: 1.4%
TLV
1.84
0.44%
FP
0.88
0.8%
SNP
0.35
0.58%
BRD
11.74
2.95%
SNG
31.95
3.04%
DIGI
27.90
2.94%
SIF5
2.06
0.73%
TGN
341.50
2.82%
EL
10.82
1.87%
SNN
9.29
0.64%
ARHIVĂ ȘTIRI