Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Constanţa: Marea Moschee, un secol de existenţă. În 6 iunie 1913 se oficia primul serviciu religios

Moscheea Carol I din Constanţa este principalul edificiu al cultului musulman din România şi un monument unic de arhitectură. În 6 iunie, Muftiatul Cultului Musulman din România a organizat o serie de festivităţi, cu ocazia împlinirii unui secol de la oficierea primului serviciu religios la Moscheea Carol I.  Celebrarea a constituit un eveniment istoric şi exprimă spiritul de toleranţă şi deschidere în relaţiile interumane.

06 Iunie 2013, 13:47 (actualizat 06 Iunie 2013, 22:48) |
Marea Moschee din Constanţa, 100 de ani de la inaugurare
Marea Moschee din Constanţa, 100 de ani de la inaugurare
Vechea moschee Sultan Mahmud şi noua Moschee Carol I
Cupola şi minaretul Marii Moschei, din beton armat
Coronamentul cupolei cu semilună se vede în condiţii bune dinspre mare
Interiorul Marii Moschei, in mijloc minhrabul
Înainte de a intra în moschee musulmanii se spală în locuri cu apă pentru abluţiuni
Arhitectul Victor Ştefănescu, decorat cu medalia Megedi

În anul 1905, în urma unor demersuri laborioase ale diplomaţiei române, Sultanul Abdul Hamid II semna un decret imperial prin care creştinii din Peninsula Balcanică, aflată sub controlul Înaltei Porţi, căpătau drepturi mai largi. România se angaja să asigure supuşilor săi musulmani facilităţi, inclusiv prin ridicarea unor lăcaşe de cult.

Ca urmare, la iniţiativa Regelui Carol I şi în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din orașul Constanța, în 1910 a început construcţia unei mari moschei. Costul întregii clădiri urma sa fie de circa 250.000 lei. Noua construcţie se ridica pe urmele unei vechi geamii de pe la 1823, clădită pe cheltuiala lui Hafuz Hűsseyin Paşa, fiind dedicată Sultanului Mahmud, în calitate de Mare Calif. De aceea vechea geamie a purtat numele Mahmud.

La câţiva paşi depărtare de Piaţa Ovidiu se înalţă silueta masivă şi inedită a Moscheii Carol I.

(w380) Vechea mos

Piatra fundamentală a lăcaşului de rugăciune a credincioşilor musulmani a fost pusă la 24 iunie 1910, în prezenţa unei asistenţe numeroase, cu participarea ministrului Cultelor, Spiru Haret, a ambasadorului Imperiului Otoman la Bucureşti, Sefa Bey, precum şi a consulului otoman la Constanţa.

Lucrările s-au încheiat în 1912, iar inaugurarea a avut loc la 31 mai 1913 în prezența suveranilor României, regele Carol I şi regina Elisabeta, a oficialităţilor şi a unui numeros public. Ziarul "Universul" din Bucureşti făcea un raport amănunţit al acestei festivităţi:

Cu deosebită solemnitate s-a făcut azi, inaugurarea Moscheei Melik (Regală) de aci în prezenţa Suveranilor. În vederea solemnităţei au sosit azi dimineaţă cu vaporul România, din Constantinopol, Excelenţa Sa dl. Mamut Esad Efendi, trimisul Sultanului şi ministrul turc al Cadastrului, însoţit de hatipul (protopop) Ali Sadedin Efendi, de la Geamia Erialtâ şi de muezinii Hafus Gemal Efendi de la Geamia Ak Saraî şi Hagi Hasan Efendi de la Geamia Ciopri-Başi din Constantinopol. De asemenea au mai sosit şi dl. Take Ionescu, ministru de interne ad interim la Culte, însoţit de dl. Ciorăneanu, şeful său de cabinet şi Excelenţa Sa, Seffa Bey, ministrul Turciei la Bucureşti, împreună cu dl. Hasad Bey, consilier de Legaţie”.

La inaugurare, din partea sultanului Mahomed al V-lea i-a fost oferită arhitectului Victor Ştefănescu medalia Megedi, iar regele Carol I i-a dăruit arhitectului un ceas.

(w500) Arhitectul

Iniţial s-a numit Moscheea Carol I, apoi a fost redenumită Moscheea Mahmud al II-lea. Totuși, în prezent, credincioșii musulmani o numesc "Kral camisi" sau "Geamia Regelui".

Moscheea Carol I a fost proiectată de marele inginer Gogu Constantinescu, sub îndrumarea lui Victor Ştefănescu.

Moscheea reprezintă o operă monumentală, intrată în manualele de specialitate datorită marelui inginer şi inventator Gogu Constantinescu, care a folosit pentru prima oară în România betonul armat în construcţia boltei subţiri de 4-5 cm grosime (8 cm după arhitectul Radu Cornescu). Îmbinând elemente stilistice egiptene şi bizantine cu altele româneşti, arhitectul Victor Ştefănescu a înfăptuit primul edificiu din beton armat şi cărămidă din ţară, unic în Dobrogea din punct de vedere arhitectural.

Pentru proiectul Moscheii Regale de la Constanţa, arhitectul Ştefănescu a studiat structura edificiilor religioase specifice cultului musulman vizitând mai multe oraşe din Turcia. A fost bine primit la Istanbul, unde i s-a dat o suită pentru a călători şi a cunoaşte monumentele care l-au interesat.

Moscheea din Piaţa Ovidiu reprezintă o îmbinare a stilului egipteano-bizantin cu inserţii arhitecturale româneşti şi a avut ca model Moscheea Konya din Anatolia. La temelia Moscheei Regale au fost zidite vechile planuri ale Kiustengeului, denumirea otomană a Constanţei înainte de 1878.

(w500) Cupola şi

Construcţia a fost făcută din piatră şi cărămidă, iar cupola şi minaretul, din beton armat. Moscheea are două părţi: o curte interioară cu două portice, în care credincioşii se pot adăposti şi spăla picioarele înainte de a-şi începe rugăciunea şi moscheea propriu-zisă cu o suprafaţa totală 450 metri pătraţi.

Cupola acoperita cu aramă aurită, este înalta de 25 de metri şi are un diametru de 8 metri. Coronamentul cupolei cu semilună se vede în condiţii bune dinspre mare.

(w500) Coronament

Soclul edificiului este placat cu piatră de Dobrogea cioplită, din vechea geamie Mahmud păstrându-se doar mihrabul lucrat în stil maur. Uşa lăcaşului este de marmură neagră cu încrustaţii de bronz, iar deasupra porţii principale de la intrare se află inscripţia: ‚În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurător’, formulă cu care credincioşii musulmani încep orice activitate.

Interiorul moscheii este sobru, lipsit de orice podoabe, statui sau imagini religioase, potrivit tradiţiilor Islamului. Mihrabul, minberul şi uşa mihrabului au totuşi decoraţiuni policrome. Sala de rugăciune este simplă, în religia musulmană neexistând icoane, singurele ornamente sunt câteva picturi murale la cupola cea mare şi cele patru arcade, în care domină culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis şi roşu.

În mijlocul peretelui de miazăzi, spre Mecca, se află minhrabul în stil maur, de unde imamul oficiază slujba. Mihrabul respectă întru totul regulile construcţiilor de cult musulmane, fiind păstrat - după tradiţie - cel al primului lăcaş, geamia Mahmud din 1822. Aşezarea altarului pe peretele de miazăzi este determinată de un verset din Coran „Întoarce-te cu faţa spre Mesgid-ul Haram (Kaba)”.

(w500) Interiorul

În jurul mihrabului sunt scrise cele 99 de atribute ale lui Allah. La dreapta se află minberul, de unde imamul ţine hütbe – predica - la slujba săptămânală de vineri şi la slujbele speciale de sărbători. În stânga mihrabului este vaaz kürsü, sau tribuna, de unde se ţin predicile în afara celor de sărbători.

Coloanele interioare sunt cioplite din marmura de la Mateiaş, lângă Câmpulung. Pereţii interiori sunt ornamentaţi cu versete din Coran pe fonduri aurite şi sunt îmbrăcaţi cu faianţă galbenă şi verde.

Minaretul din dreapta moscheii, în stil maur, este înalt de 47 metri. Urcând cele 140 de trepte în spirală ale minaretului se ajunge în balconul îngust, de unde se anunţa ora de rugăciune în trecut şi de unde se vede panorama celei mai mari părţi a oraşului. Iniţial, partea de sus a minaretului avea o coroană de 50 de lămpi electrice, pentru a lumina turnul cu ocazia sărbătorilor Ramadanului.

În curtea geamiei, în dreapta şi stânga intrării, se află câte un spălător cu câte şase robineţi ce servesc pentru abdest (abluţiune), impusă de religia islamică.

(w500) Înainte d

Moscheea din Constanţa adăposteşte mai multe comori. Un covor oriental, vechi de 200 de ani, lucrat în celebrul centru de artizanat Hereke, din Turcia, a fost adus în 1965 din Moscheea de pe insula Ada Kaleh, celebra insulă scufundată din Dunăre. Covorul are dimensiuni impresionante, 16 metri lungime şi 9 metri latime şi o greutate de 490 kg. Acest masiv covor oriental a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.

În cei 100 de ani, Marea Moschee a fost subiect de inspiratie al mai multor artişti plastici care în diverse tehnici au imortalizat în viziune proprie splendoarea acestui monument de arhitectură.

Moscheea Mare sau Centrală, după cum mai este cunoscută, monument arhitectonic al oraşului, principalul edificiu al cultului musulman, loc de celebrare a sărbătorilor, al slujbelor de vineri, de Ramadan Bayram, este vizitată anual de mii de oameni. Moscheea a fost reparată în ultimii ani şi este, astăzi, accesibilă turiştilor, zilnic, între orele 9:30 şi 21:30. Înainte de intrare, trebuie, însă, să cunoaştem şi să respectăm câteva reguli clare: să avem o ţinută decentă, să ne descălţăm la intrare, să nu trecem prin faţa persoanelor care se roagă.

Mai multe informaţii găsiţi accesând site-ul Muftiatului Cultului Musulman din Romania.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 18°C 20°C
IASI 15°C 19°C
CLUJ 14°C 17°C
CONSTANTA 15°C 17°C
CRAIOVA 18°C 19°C
BRASOV 12°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 25 Septembrie 2018, 20:44
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 25-09-2018
Deschidere: 8377.37
Maxim: 8388.22
Mimim: 8326.16
Variatie: 0.01%
TLV
2.33
0.86%
BRD
13.34
1.04%
FP
0.92
0.22%
SNG
32.85
0.15%
SNP
0.36
1.23%
SIF5
2.13
0.23%
TGN
351.00
1.84%
EL
10.30
0%
SIF3
0.21
1.18%
DIGI
28.85
1.57%
ARHIVĂ ȘTIRI