Concluzia unui studiu despre „finalul climatic”: Riscul extincției umane e „periculos de puțin studiat”

Foto: Unsplash
Foto: Unsplash
2 august 2022, 12:45

Autorii spun că, în primul rând, consecințele unei încălziri chiar „mai extreme” – care e posibil să se întâmple dacă nu se iau măsuri – sunt „periculos de puțin studiate”.

Ei susțin că lumea trebuie să înceapă să se pregătească pentru posibilitatea a ceea ce ei numesc „finalul climatic”.

Ei vor ca oamenii de știință ai ONU să investigheze riscul schimbărilor catastrofale.

Potrivit acestei noi analize, cele mai apropiate încercări de a înțelege sau de a aborda în mod direct modul în care schimbările climatice ar putea duce la o catastrofă globală au venit din cărți de știință populare, cum ar fi The Uninhabitable Earth, iar nu din cercetările științifice mainstream.

În ultimii ani, oamenii de știință din domeniul climei au studiat mai des impactul încălzirii cu aproximativ 1,5°C sau 2°C peste temperaturile observate în 1850, înainte de debutul industrializării globale.

Aceste studii arată că menținerea temperaturilor apropiate de aceste niveluri în acest secol va pune poveri grele asupra economiilor globale, dar nu au în vedere sfârșitul umanității.

Cercetătorii s-au concentrat pe aceste scenarii de temperatură mai scăzută din motive întemeiate.

Acordul de la Paris asupra climei a dus la semnarea de către aproape toate națiunile de pe Pământ a unui acord care urmărește să mențină creșterea temperaturii globale „cu mult sub” 2°C în acest secol și să facă eforturi pentru a o menține sub 1,5°C.

Așadar, este firesc ca guvernele să vrea ca oamenii de știință să arate exact ce ar însemna acest tip de schimbare.

Dar această nouă lucrare susține că nu a fost acordată suficientă atenție rezultatelor mai extreme ale schimbărilor climatice.

„Cred că este un management sănătos al riscului să ne gândim la scenariile plauzibile ale celor mai defavorabile riscuri, și o facem atunci când vine vorba de orice altă situație, dar ar trebui să o facem cu siguranță și când vine vorba de soarta planetei și a speciilor”, a afirmat autorul principal, Dr. Luke. Kemp, de la Universitatea din Cambridge.

Cercetătorii au descoperit că estimările impactului unei creșteri a temperaturii cu 3°C sunt sub-reprezentate în comparație cu probabilitatea lor.

Folosind modele climatice, raportul arată că, în acest tip de scenariu, până în 2070, aproximativ 2 miliarde de oameni care trăiesc în unele dintre cele mai fragile zone politice ale lumii ar suporta temperaturi medii anuale de 29°C.

„Temperaturile medii anuale de 29°C afectează în prezent aproximativ 30 de milioane de oameni din Sahara și Coasta Golfului”, a declarat co-autorul Chi Xu, de la Universitatea Nanjing.

„Până în 2070, aceste temperaturi și consecințele sociale și politice vor afecta în mod direct două puteri nucleare și șapte laboratoare de izolare maximă care găzduiesc cei mai periculoși agenți patogeni. Există un potențial serios pentru efecte secundare dezastruoase”, a spus el.

Raportul mai arată că nu doar temperaturile ridicate sunt problema, ci și efectele compuse și secundare, cum ar fi crizele alimentare sau financiare, conflictele sau focarele de boli cu potențial de dezastru.

De asemenea, ar trebui să se concentreze mai mult pe identificarea potențialelor puncte de vârf, în care creșterea căldurii declanșează un alt eveniment natural care crește și mai mult temperaturile – cum ar fi emisiile de metan din topirea permafrostului sau pădurile care încep să emită carbon în loc să-l absoarbă.

Pentru a evalua corect toate aceste riscuri, autorii solicită Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice să realizeze un raport special privind schimbările climatice catastrofale.

Cercetătorii au mai arătat că studierea serioasă a consecințelor scenariilor cele mai defavorabile este vitală, chiar dacă ar putea speria oamenii.

Ei spun că realizarea acestei cercetări le-ar permite oamenilor de știință să ia în considerare opțiuni de urgență, cum ar fi ingineria climatică, care ar putea implica pomparea lichidelor de răcire în atmosferă. Cercetătorii ar putea să efectueze o analiză de risc pentru aceste intervenții drastice în comparație cu cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Concentrarea pe scenariile cele mai defavorabile ar putea ajuta, de asemenea, la informarea publicului – și ar putea face ca rezultatele să fie mai puțin probabile.

„Înțelegerea acestor scenarii plauzibile, dar sumbre este ceva care ar putea șoca atât opinia politică, cât și pe cea civilă”, a spus dr. Kemp.

„Am văzut acest lucru când a fost vorba de identificarea ideii unei ierni nucleare care a contribuit la forțarea multor demersuri publice, precum și la mișcarea pentru dezarmare din anii 1970 și 1980”.

„Și sper că dacă putem găsi mecanisme similare concrete și clare atunci când vine vorba de gândirea asupra schimbărilor climatice, ele au un efect similar”.

Pledoaria pentru studierea serioasă a unor scenarii mai extreme va rezona cu poziția multor activiști mai tineri pentru climă, care spun că deseori nu se discută în acești termeni de teama că oamenii s-ar speria într-atât încât nu ar mai acționa.

„Este vital să avem cercetări în toate domeniile schimbărilor climatice, inclusiv realitatea înfricoșătoare a evenimentelor catastrofale”, declară Laura Young, o activistă pentru climă, în vârstă de 25 de ani. „Acest lucru se datorează faptului că fără adevărul deplin și toate impacturile potențiale, nu vom face alegerile informate de care avem nevoie și nu vom trece acțiuni climatice cu suficientă presiune”.

„Ani în șir, schimbările climatice au fost ascunse, marcate de dezinformare și evitate, iar acest lucru trebuie să se oprească acum. În special pentru generațiile tinere, care vor fi lăsate să se ocupe de consecințele anilor de împingere a Pământului la limitele sale”.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite