Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Comisia Europeană a publicat raportul MCV. Critici la adresa ritmului reformelor și îngrijorări privind independența sistemului judiciar

Comisia Europeană a făcut public raportul MCV pentru România. Recent, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea că se aşteaptă la un raport echilibrat, obiectiv, care să constate evoluții în îndeplinirea fiecareia dintre cele 12 recomandări ale Comisiei. Lucian Pîrvoiu și Alexandru Costache au detalii. Detalii din raport puteți citi în secțiunea DOCUMENTE.

15 Noiembrie 2017, 11:05 (actualizat 15 Noiembrie 2017, 19:30) |
Monitorizați pe justiție și anul viitor
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Potrivit raportului, Comisia Europeană constată că "ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare".

Raportul de astăzi analizează progresele înregistrate în ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în documentul similar din ianuarie 2017. Reamintim că organismul european monitorizează etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la 2007.

(w300) Comunicatu

Iată ideile generale din raportul MCV:

- În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.

- progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public.

- O altă controversă a apărut, de asemenea, odată cu discuțiile privind propunerile de revizuire a legilor justiției începând cu sfârșitul lunii august. Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală  a magistraților, precum și numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar.

- Capacitatea Guvernului și a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv cu privire la legile justiției va fi esențială. În general, un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător, și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția, reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformei și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV

- Criticile la adresa sistemului judiciar și a hotărârilor judecătorești rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice. Acceptarea și respectarea hotărârilor judecătorești definitive și faptul de a le permite magistraților să își facă datoria în mod neîngrădit sunt esențiale, inclusiv pentru a satisface condiția prevăzută în raportul din ianuarie.

Evaluarea progreselor înregistrate de la raportul din ianuarie și până acum

- despre numirea procurorilor de rang înalt: Comisia de la Veneția a recunoscut faptul că există modele diferite în ceea ce privește numirea în funcția de procuror general (sau numirea în posturi de procuror de rang înalt similare). Cu toate acestea, ea a subliniat necesitatea unui echilibru adecvat „de așa natură încât acesta să câștige încrederea publicului și respectul magistraților și al practicienilor dreptului”. Rămâne de îndeplinit solicitarea cuprinsă în recomandare, conform căreia România ar trebui să ceară avizul Comisiei de la Veneția.

- despre codul de conduită al parlamentarilor: recomandarea privind un cod de conduită pentru parlamentari care ar include dispoziții referitoare la respectarea independenței sistemului judiciar. Următorul pas va fi de a vedea modul în care codul are un efect practic în ceea ce privește definirea acțiunilor care ar depăși limitele stabilite de acesta și a măsurilor care se iau. Ar fi oportun ca acest cod de conduită să fie însoțit de orientări, exemple și acțiuni de sensibilizare cu privire la modalitatea de a aborda situații concrete, pentru a-l ajuta să devină un instrument eficient în reducerea criticilor publice la adresa magistraților și în sporirea respectului pentru sistemul judiciar și pentru hotărârile judecătorești. De exemplu, ar fi de așteptat ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declarațiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acțiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul.

- despre modificarea codurilor penale și de procedură penală: Recomandării de a încheia faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României nu i s-a dat curs încă. Parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de Guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări cu sistemul judiciar. Cu toate acestea, Parlamentul a adoptat alte modificări ale Codului penal, în special cele care au drept efect dezincriminarea conflictului de interese. Succesiunea rapidă a deciziilor Curții Constituționale prin care se declarau neconstituționale dispoziții din coduri a sporit provocările la adresa stabilității. Niciuna dintre modificările propuse nu a fost încă transpusă în modificări legislative și aceste întârzieri pot duce la interpretări divergente. Un răspuns rapid și coerent la necesitatea de a adapta legislația pentru a reflecta deciziile Curții Constituționale ar trebui să constituie o prioritate absolută, fără a compromite calitatea pregătirii modificărilor.

-despre transparența adoptării legilor: Parlamentul a adoptat mai multe măsuri și modificări cu privire la care nu s-au organizat consultări sau dezbateri publice sau oportunitatea de a contribui la acestea a fost redusă. Au fost introduse alte propuneri problematice și necoordonate, și, deși multe nu înregistrează niciodată progrese în cadrul procesului parlamentar, faptul că acestea rămân pe agenda discuțiilor parlamentare introduce un grad important de incertitudine: printre exemplele în acest sens se numără Legea privind grațierea sau cea privind răspunderea magistraților. Controversa actuală privind legile justiției va fi un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din domeniul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare, în cadrul deciziilor finale.

-despre comisia parlamentară pentru legile justiției: Această comisie va trebui să își demonstreze capacitatea de a consolida încrederea între Parlament, Guvern și autoritățile judiciare și de a facilita cooperarea constructivă cu privire la actele legislative cheie. Comisia are oportunitatea de a soluționa incertitudinea cu privire la coduri, care stă la baza recomandării 3, prin adoptarea consensuală a modificărilor, astfel încât să se mențină progresul generat de reformele acestor patru coduri. Comisia ar putea, de asemenea, să contribuie la asigurarea unui proces coerent pentru a oferi securitate juridică în urma deciziilor Curții Constituționale.

- despre CSM: a trebuit să facă față unor circumstanțe dificile. Cu toate acestea, a demonstrat că este pregătit să ia decizii dificile prin avizele negative emise cu privire la Ordonanța Guvernului în februarie și, respectiv, cu privire la modificările aduse legilor justiției în septembrie și noiembrie. Consiliul s-a confruntat, de asemenea, cu necesitatea de a apăra independența și reputația magistraților, în special a procurorilor, și cu complicația rezultată în urma primirii repetate de plângeri disciplinare sau manageriale împotriva acelorași magistrați din partea altor puteri ale statului. Prin urmare, se poate considera că CSM și-a îndeplinit sarcinile și a demonstrat soliditatea și reziliența instituției. Consiliul ar trebui să continue să își consolideze activitatea de apărare a reputației magistraturii în mod coerent și eficient și să contribuie la un dialog constructiv și transparent cu Guvernul și Parlamentul.

-despre parlamentari incompatibili sau aflați în conflict de interese: Agenția Națională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017. Nu este clar dacă există termene-limită pentru Parlament de a pune în aplicare sancțiunile. De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri.

-despre imunitatea parlamentarilor și corupția la nivel înalt: Referindu-se la deciziile Parlamentului de a nu da curs cererilor de percheziție arestare sau anchetare a parlamentarilor, raportul spune: elaborarea unor criterii pentru a decide cu privire la astfel de cereri din partea organelor de urmărire penală este o modalitate de a putea demonstra că deciziile au o bază obiectivă. Comisia salută faptul că se ia în considerare nevoia unei mai mari transparențe cu privire la acțiunile întreprinse în urma cererilor formulate de organele de urmărire penală, dar consideră că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la recomandarea 10. Ea își reiterează recomandarea de a solicita asistență Comisiei de la Veneția și GRECO (Grupul de state împotriva corupției), care sunt în măsură să ofere o expertiză valoroasă referitoare la practicile în acest domeniu.

(Recomandarea 10 sună așa: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO21. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa).

Așadar, în concluzie la acest punct: Comisia consideră că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la recomandarea 10. În general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul obiectivului de referință nr. 3 se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință nr. 3. În cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie.

-despre Strategia Națională Anticorupție: O evoluție pozitivă constă în faptul că un număr mare de instituții publice au decis să participe la strategia anticorupție. Aceasta are nevoie de o susținere politică vizibilă din partea Guvernului și a autorităților locale pentru a se înregistra progrese. Miniștrii responsabili de administrația publică centrală și miniștrii din sectoarele­cheie, cum ar fi educația sau sănătatea, ar putea juca un rol deosebit de important. În general, prevenirea corupției ar trebui să devină o prioritate politică, în special prin luarea măsurilor necesare pentru a sprijini pe deplin punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție la nivel central și local, asigurarea stabilității cadrului juridic relevant, precum și menținerea rezultatelor pozitive obținute de organele de urmărire penală.

-despre ANABI: Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este pe deplin operațională. În raportul din ianuarie se spunea că Agenția ar trebui să contribuie, în cele din urmă, la creșterea proporției activelor recuperate efectiv. Această activitate este deja în curs de desfășurare, prin colectarea de date de la toate instanțele și prin lansarea unui proiect pentru a urmări toate hotărârile relevante pronunțate de instanțele competente în ceea ce privește confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni care au legătură cu baza de date referitoare la executări a administrației fiscale. Acest proiect ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2018.

 

CONCLUZIILE FINALE ALE RAPORTULUI

- În cursul perioadei de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017 în care s-au stabilit principalele recomandări pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de referință cuprinse în MCV, s-au realizat progrese cu privire la o serie de recomandări, în special recomandarea 8, care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător, și, sub rezerva aplicării practice, cu privire la recomandările 2, 7 și 12.

- Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017.

- Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare. Pe această bază, deși progresele înregistrate au adus unele obiective de referință mai aproape de îndeplinire, Comisia nu poate încă să concluzioneze că, în această etapă, vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător.

- Comisia rămâne de părere că, prin cooperarea loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ce menține cu fermitate realizările anterioare și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va fi în măsură, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante din cadrul MCV.

- Comisia invită România să pună în aplicare acțiunile necesare și să îndeplinească toate recomandările și, către sfârșitul anului 2018, va publica un nou raport privind progresele înregistrate.

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 1°C 3°C
IASI 1°C 2°C
CLUJ 3°C 6°C
CONSTANTA 4°C 5°C
CRAIOVA 0°C 1°C
BRASOV 0°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Februarie 2018, 12:06
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-02-2018
Deschidere: 8315.03
Maxim: 8318.42
Mimim: 8299.66
Variatie: -0.18%
TEL
25.20
0.79%
SNG
35.65
0.42%
TGN
401.50
0.25%
SIF3
0.25
1.66%
SNP
0.31
0.16%
WINE
19.50
1.02%
COTE
111.40
1.6%
AAG
3.30
2.09%
SCD
3.42
0.29%
SIF2
1.54
0.52%
ARHIVĂ ȘTIRI