Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Comemorarea masacrului din Piaţa Tienanmen. 150 de mii de persoane sunt aşteptate la Hong Kong

În noaptea de 3 spre 4 iunie 1989, armata chineză a invadat Piaţa Tienammen din centrul Beijingului omorând şi arestând mii de protestatari pro-democraţie. Intervenţia brutală a guvernului chinez a şocat opinia publică internaţională şi a atras sancţiuni din partea Statelor Unite. După 26 de ani, zeci de mii de persoane sunt aşteptate să iasă în stradă la Hong Kong pentru a comemora evenimentele din Piaţa Tienanmen şi pentru a cere o democraţie adevărată în fosta colonie britanică.

04 Iunie 2015, 12:44 (actualizat 04 Iunie 2015, 12:58) |
Piaţa Tienanmen Beijing
Piaţa Tienanmen Beijing
Drapel Piata Tienanmen Beijing

Locuitorii din Hong Kong se adună în mod tradiţional în număr mare pe 4 iunie, dar acum manifestaţia, la care sunt aşteptate 150 de mii de persoane, are o semnificaţie deosebită în contextul tensiunilor între susţinătorii democraţiei şi executivul local, sprijinit de China.

Parlamentul din Hong Kong, urmează să analizeze la 17 iunie un proiect de reformă care prevede ca toate persoanele majore din Hong Kong să poată vota la alegerile din 2017 pentru alegerea şefului executivului acestui teritoriu autonom chinez. Reforma este însoţită însă de o clauză care limitează la doi sau trei numărul candidaţilor, care trebuie totodată să primească aprobarea unui comitet loial Partidului Comunist Chinez.

1989, masacrul din Piaţa Tienanmen

Începând de la mijlocul lunii mai 1989, timp de aproape trei săptămâni, aproape un milion de persoane, în mare parte studenţi, s-au adunat în Piaţa Tienanmen pentru a cere reforme democratice şi demisia liderilor Partidului Comunist Chinez.  Era apogeul unei fustrări sociale provocată de  eşecurile reformelor promise de liderul Deng Xiaoping (1979-1989) care nu reuşiseră să dinamizeze China. Depresia economică şi declinul agriculturii erau tot mai evidente, statul nu mai putea să-i protejeze cu subvenţii pe locuitorii marilor oraşe de preţurile din ce în ce mai mari, iar mişcarea demografică de la sat la oraş înrăutăţise şi mai mult calitatea traiului urban.  La rândul lor, studenţii erau îngrijoraţi de faptul că după terminarea studiilor nu-şi putea găsi un loc de muncă conform pregătirii lor profesionale deoarece erau mai mulţi absolvenţi decât cererea pieţii, iar cei mai mulţi dintre ei erau redirecţionaţi spre alte domenii. Prioritaritate  pentru posturi aveau doar cei proveniţi din familiile care lucrau în structuri de conducere ale Partidul Comunist Chinez.

Demonstranţii aleseseră bine momentul declanşării protestelor,  liderului rus Mihail Gorbaciov vizita China  şi odată cu el erau prezenţi la Beijing şi numeroşi reporteri şi cameramani occidentali, iar autorităţile erau astfel împiedicate să intervină în forţă.  La 16 mai 1989, după plecarea lui Gorbaciov,   Zhao Ziyang, secretarul general al Partidului Comunist Chinez s-a dus în piaţă şi le-a promis protestatarilor că le va rezolva cererile, în schimbul renunţării la proteste. În aceaşi seara a fost însă demis, iar guvernul a instaurat legea marţială şi la 2 iunie 1989, 350.000 de soldaţi cu tancuri şi blindate au înconjurat Piaţa Tiananmen. În noaptea de 3 spre 4 iunie 1989, după şapte săptămâni de proteste, zeci de mii de soldaţi chinezi sprijiniţi de sute de vehicule blindate au deschis focul împotriva mulţimii de civili neînarmaţi.  Mulţi dintre protestatari au ripostat aruncând pietre, alţii au fugit reuşind să scape de masacru.  Reporterii şi diplomaţii occidentali martori la evenimente au estimat că cel puţin 300, dar poate câteva mii de oameni au fost ucişi şi mai mult de 10 mii au fost arestaţi.  Până în prezent oficialităţile chineze nu au  furnizat niciun bilanţ oficial definitiv al victimelor, însă surse independente susţin că este vorba despre câteva sute până la o mie de morţi la Beijing, fără a ţine cont de restul victimelor de pe teritoriul chinez.

Sălbăticia represiunii i-a şocat atât pe aliaţii Chinei comuniste, cât şi guvernele şi opinia publică din tările occidentele. Liderul sovietic Mihail Gorbaciov declara atunci că este profund întristat de evenimentele din China şi că speră că guvernul chinez  va adopta programe de reforme economice şi pentru democratizarea sistemului politic. În Statele Unite, editorialişti şi membri ai Congresului au denunţat masacrul din Piaţa Tienanmen şi i-au cerut preşedintelui  George Bush măsuri pentru sancţionarea guvernului chinez. Trei săptamâni mai tărziu, Congresul american vota impunerea de sancţiuni economice împotriva Republicii Populare Chineze, ca răspuns la brutala violarea a drepturilor omului.

Istoricii şi analiştii politici au afirmt că guvernul chinez ar fi putut dispersa manifetanţii şi folosind doar tunuri cu apă, dar guvernul chinez a dorit să dea poporului chinez un exemplu privind reprimarea unor eventuale viitoare rebeliuni şi de a  zdrobi opoziţia prin cele mai dure mijloace.

surse|:

agerpres.ro

historia.ro

history.com

*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 31°C 30°C
IASI 28°C 28°C
CLUJ °C °C
CONSTANTA 22°C 26°C
CRAIOVA 29°C 28°C
BRASOV °C °C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 27 Mai 2019, 15:03
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 27-05-2019
Deschidere: 8189.13
Maxim: 8222.93
Mimim: 8189.13
Variatie: 0.38%
SNG
34.00
0.15%
TLV
2.17
0.93%
FP
0.96
0.21%
SNP
0.37
0.41%
SNN
10.84
0.56%
SIF5
1.97
6.22%
ALR
2.17
1.4%
BRD
10.96
1.11%
TGN
357.00
0.28%
COTE
79.60
0%
ARHIVĂ ȘTIRI