Coșmarurile ar putea prevesti boala Parkinson. Sfaturile neurologilor pentru prevenția bolilor neurodegenerative

Boala Parkinson, descrisă acum 200 de ani de către dr. James Parkinson, are multe simptome încă puțin cunoscute, și debutează insidios. De aceea, diagnosticul este întârziat în multe cazuri.

Visele terifiante, anxietatea și depresia, constipația prelungită, pierderea mirosului sau înțepenirea umărului, de exemplu, pot fi semnale de alarmă legate de boala Parkinson. După ce trec pe la medici de mai multe specialități, pacienții află ce au, de fapt. Iar când apar simptomele clasice, boala e deja instalată de mulți ani.

Primele leziuni pot apărea și cu 20 de ani înainte de primele semne clinice. Numai în stadiul 3 apar tulburările de mișcare. Practic, diagnosticul nu e precoce.

„Din nefericire, semnele cele mai precoce nu se regăsesc în sfera tulburărilor motorii, ci a unor tulburări vegetative, de somn, de dispoziție, care nu au nimic specific. De aceea, una dintre direcțiile de cercetare în domeniu este acum găsirea posibilității de a avea un diagnostic mult mai precoce decât cel posibil astăzi în lume.” – spune prof. dr. Dafin F. Mureșanu, președintele Societății Române de Neurologie.

Există tendința de a pune imediat eticheta „Parkinson” atunci când apare tremurul, care poate avea însă multe alte cauze. Acesta se manifestă numai la 40 la sută dintre cei care au boala Parkinson, spune dr. Cristian Falup-Pecurariu, șef de lucrări la Universitatea „Transilvania” din Brașov, directorul cursului internațional.

60 la sută dintre bolnavi au forma rigidă a maladiei.

Lentoarea în mișcări, fața inexpresivă („poker face”) și tulburările de memorie sunt printre primele manifestări. Jumătate dintre bolnavi au dificultăți de vorbire. Mișcările involuntare sunt de multe ori confundate de către cei din jur, care cred, greșit, că persoana respectivă este sub influența alcoolului.

Pe măsură ce evoluează, boala devine invalidantă. Împiedică mersul, hrănirea și îngrijirea personală.

60 de ani e vârsta medie la care e pus diagnosticul. Mai nou însă, una din 20 de persoane are simptome parkinsoniene înainte de a împlini 40 de ani.

„Poate părea surprinzător, dar, la unele persoane, simptomele apar la scurt timp după 20 de ani. Tratamentul timpuriu poate oferi ani în care simptomele să nu fie vizibile. Între 5 și 10 la sută dintre cazuri, aceste simptome apar până la vârsta de 50 de ani. Cu cât boala e diagnosticată mai repede, cu atât sunt mai mulți neuroni de salvat.” – spune prof. dr. Dafin F. Mureșanu.

Cauza acestei boli complexe neurodegenerative este încă necunoscută, dar cercetătorii cred că implică factori genetici și de mediu.

Mai puțin de 5 la sută dintre cazuri ar avea cauze genetice.

Expunerea precoce sau prelungită la substanțe chimice poluante și la pesticide, intoxicația cu monoxid de carbon sau cu mangan, substanțele care blochează receptorii de dopamină sunt pe lista cauzelor posibile.

90 la sută dintre neuronii care produc dopamină sunt alterați în boala Parkinson, care debutează cu mult înainte de diagnostic. Interesant e că nu începe la nivelul creierului, spun neurologii.

Și stilul de viață poate avea implicații majore. Lipsa bucuriei și a motivării pozitive, tensiunile psihice, conflictele permanente, lipsa de somn, mesele luate pe fugă și alimentele nesănătoase sunt factori de risc și pentru boala Parkinson, ca și pentru alte afecțiuni, spune prof. dr. Dafin Mureșan.

Probleme ar putea cauza și compușii bifenili policlorurați (PCB), spun medicii.

Bacteriile din intestine, foarte importante pentru sănătate, pot influența și boala Parkinson.

Avem 2 kg de microbi – microbiomul – fără de care am muri. Iar dezechibrul bacterian poate modifica și funcționarea creierului, spun specialiștii.

Ei le recomandă pacienților să consume iaurt cu fermenți vii și să mănânce multă fasole – care are un conținut ridicat de levodopa naturală. Mai recomandă cerealele integrale, legumele și fructele. Spun că trebuie redus consumul de carne la 50 de grame pe zi și evitate alimentele grase.

Și sportul contează mult.

În ciuda progreselor terapeutice, nu există încă un tratament eficient care să poată opri evoluția bolii. Un leac ar putea fi găsit de-abia peste 10-15 ani, spune cercetătorul Peter Jenner din Marea Britanie, cel mai proeminent specialist în neuro-farmacologia bolii Parkinson, prezent la cursul din Poiana Brașov. Se caută și între terapiile actuale soluții pentru anumite grupuri de pacienți, în condițiile în care manifestările sunt diferite Astfel, ar fi șanse ca în 3-5 ani să existe un leac măcar pentru o parte din bolnavi, spune cercetătorul britanic.

Pe lângă molecule noi sau metode de modulare prin neurochirurgie funcțională, se discută, între altele, și despre un vaccin, dar și despre transplantul de materie din intestinul gros.

În România, sunt 73.000 de pacienți cu boala Parkinson, a doua afecțiune neurodegenerativă după maladia Alzheimer. În lume sunt circa 6,3 milioane. Numărul bolnavilor s-ar putea dubla până în 2030, potrivit estimărilor.

Bărbații sunt mai expuși decât femeile. S-a dovedit că persoanele cu păr negru sunt cel mai puțin predispuse la boala Parkinson. Cele cu păr șaten au cu 40 la sută mai multe șanse să dezvolte boala. Iar blonzii – cu 60 la sută mai multe șanse.

Dr. Cristian Falup-Pecurariu și neurologi din mai multe țări au lansat un manual privind boala Parkinson, pentru a ajuta medicii să recunoască și să trateze cel mai bine pacienții –   „Movement Disorders Curricula” („Manual privind tulburările de mișcare„)

Sfaturi de la neurologi pentru prevenția bolilor neurodegenerative:

Trăiți viața cu bucurie!

Fiți motivați și faceți lucruri care vă plac!

Găsiți un echilibru între muncă și odihnă!

Încercați să adormiți înainte de miezul nopții, pentru a avea un somn odihnitor, care să susțină capacitatea de regenerare a creierului!

Nu săriți peste mese, nu mâncați în fugă și alegeți alimente de calitate!

Și faceți mișcare!

Neurologi de marcă din întreaga lume se reunesc, în perioada 31 martie-1 aprilie, la Poiana Braşov, în cadrul celei de-a şasea ediţii a Cursului Internaţional ”Movement Disorders Teaching Course” (Curs Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor), pentru dezbateri pe tema unor soluţii inovatoare de diagnostic şi tratament în maladia Parkinson. Evenimentul este organizat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi Societatea de Neurologie din România. Peste 300 de participanţi, medici primari sau rezidenţi, 20 de speakeri de talie mondială din ţări precum Germania, Israel, Suedia,Olanda, UK, Slovacia, Italia şi România, vor prezenta noi abordări în ceea ce priveşte diagnosticarea şi tratarea bolii Parkinson, aducând în dezbateri cele mai recente descoperiri ştiinţifice legate de această afecţiune. Printre noutăţile acestei ediţii a Cursului internațional se numără şi teme ştiinţifice, precum tulburări ale oculomotricităţii, neuroimagistica în tulburări ale comportamentului motor sau genetica bolii Parkinson