CNN: Detalii extraordinare din culisele negocierilor secrete cu generalii lui Putin pentru a pune capăt asediului de la Mariupol și Azovstal. „Ne-am privit în ochi, partea rusă a promis o ieșire civilizată pentru soldații noștri”

Comandanții ucraineni de la Azovstal
Comandanții ucraineni de la Azovstal
9 martie 2023, 09:50

Oleksandr Kovalov, un membru al parlamentului ucrainean din regiunea Donețk și un veteran al războiului sovieto-afgan, a declarat pentru CNN că a intermediat etapele incipiente ale negocierilor. Doi generali de rang înalt ai agenției de informații militare a Rusiei, cunoscută drept GRU, au reprezentat cealaltă parte: lt. gen. Vladimir Alexseyev – al doilea în lanțul de comandă al GRU și gen. maior Alexander Zorin, ambii născuți în Ucraina.

Alexseyev a fost legat de un șir de incidente internaționale fără precedent. El s-a numărat printre cei 4 ofițeri GRU sancționați de Trezoreria SUA, în 2016, pentru activitate cibernetică în scopul subminării proceselor democratice din Statele Unite, cu interferențe electorale. Regatul Unit al Marii Britanii și Uniunea Europeană l-au sancționat în 2019 pentru otrăvirea fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal.

Între timp, Zorin a servit drept trimisul lui Putin în Siria, jucând un rol activ în discuțiile dintre regimul președintelui Bashar al-Assad și facțiunile de opoziție și rebele ale țării.

Implicarea lor pune în lumină importanța pe care Putin a acordat-o rezolvării impasului de la Azovstal și cuceririi orașului Mariupol, care au permis constituirea unei căi terestre între Crimeea și Rusia, reamintește CNN. De asemenea, această implicare ilustrează o ipoteză îndelung discutată, dar greu de dovedit – aceea că președintele rus a luat controlul asupra războiului de la principala agenție națională de informații a țării, Serviciul Federal de Securitate – FSB, și l-a dat în mâinile spionilor militari, GRU.

Din vara trecută, generalii serviciilor de informații militare și-au asumat un rol mai proeminent, pe măsură ce Putin a realizat că nu mai putea fi doar ‘o operațiune specială’, ci un război convențional„, a declarat pentru CNN Andrei Soldatov, jurnalist rus de investigații și expert în informații, aflat acum în exil la Londra. „Din păcate, asta înseamnă că Putin pregătește țara pentru un lung război convențional„.

Pe de altă parte, parlamentarul Oleksandr Kovalov a fost acuzat că a facilitat fuga membrilor unei divizii speciale de poliție, cunoscută sub numele „Berkut”, care au intervenit violent împotriva protestatarilor pro-democrație de la Euromaidan. El a negat că ar fi sprijinit Berkut și a subliniat pentru CNN că a prevenit astfel noi vărsări de sânge la Kiev.

Pe măsură ce continua atacul Rusiei asupra Mariupol și Azovstal, Kovalov s-a gândit că cineva trebuie să pună capăt întregii nebunii. „Nu toți vor război. Mulți înțeleg că asta e rău și toți cei din jur încearcă să găsească o portiță pentru o reconciliere cât de mică”.

Kovalov spune că a folosit un contact FSB de la Moscova – Valentin Kryzhanovsky – în speranța că va pune capăt asediului. Kryzhanovsky, fost agent al Serviciilor de Informații Ucrainene SBU, a fugit în Rusia în 2014 și s-a alăturat FSB – un trădător, potrivit Kievului.

Cei doi au discutat despre civilii aflați la Azovstal. „Sunt femei, copii, hai să ne gândim”, își amintește Kovalov că a spus atunci. Potrivit lui, până în acel moment fuseseră 11 astfel de misiuni nereușite „și nimeni nu credea că este posibil să ajung acolo”. CNN nu a putut confirma independent afirmația sa.

Kovalov spune că a prezentat planurile generalului-maior Kyrylo Budanov, șeful Agenției de informații militare a Ucrainei. Chiar dacă Budanov se îndoia de șansele sale, Kovalov spune că i-a dat permisiunea.

Pe 25 aprilie, Kovalov a făcut prima sa incursiune în sudul Ucrainei ocupate de ruși, înarmat cu parole secrete și cu dispozitive de comunicare criptate de la Budanov, pentru a facilita trecerea prin punctele de control și pentru a menține legătura cu comandanții Azov.

A fost șocat de gradul de devastare la care a fost martor în acest scurt tur însoțit prin oraș – primul dintr-un total de 3 – și a documentat totul cu videoclipuri și fotografii care au fost distribuite de CNN.

Imaginile pot fi văzute AICI

CNN a examinat metadatele și informațiile despre fișiere, care confirmă ora și data călătoriilor lui Kovalov. Un clip filmat dintr-o mașină, care arată clădiri înalte înnegrite și vitrine sparte, a fost geolocalizat pe Bulevardul Metalurhiv din Mariupol.

Pentru a ajunge la uzină, trebuia implementat un acord de încetare a focului.

Pe 27 aprilie, Kovalov a fost fotografiat alături de Kryzhanovsky și de Andrey Sychevoy, de la Armata a 8-a de arme combinate din Districtul militar de sud al Rusiei, așezați în mijlocul drumului, în jurul unei mese mici.

Kovalov a spus că a stat toată ziua cu generalul, supranumit „Don”. Sychevoy era însărcinat cu asaltul asupra Mariupolului și se zvonește că l-a înlocuit pe generalul col. Alexander Zhuravlyov după etapele inițiale ale războiului. A fost sancționat de Uniunea Europeană pentru acțiunile sale militare în Ucraina.

„De fapt, totul exploda în jur”, spune Kovalov, amintindu-și scena parcă desprinsă dintr-un film cu spioni.

Civilii erau prioritari, mai ales că pledoariile lor și starea de sănătate precară atrăseseră atenția lumii întregi.

Kovalov a declarat pentru CNN că a ajutat la convingerea părții adverse că „salvarea în primul rând a copiilor, a femeilor și a răniților ar fi un act medical, un act de umanitate”.

La începutul lunii mai, Națiunile Unite și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au evacuat sute de civili de la Azovstal și din alte zone ale orașului port, într-o serie de operațiuni pe care secretarul general ONU, Antonio Guterres, le-a descris drept „complexe”.

Pe 7 mai, vicepremierul ucrainean Iryna Vershchuk a anunțat că toate femeile, toți copiii și vârstnicii au fost scoși în siguranță de la Azovstal.

Dar soldații au rămas, iar loviturile rușilor au reînceput.

Kovalov s-a întors la Mariupol și la masa negocierilor pe 9 mai, sărbătorită cu fast la Moscova – „Ziua Victoriei”. Negocierile au avansat cu încă o treaptă.

Budanov insista de la Kiev ca reprezentanții săi să fie prezenți și l-a trimis pe prim-adjunctul Dmitrii Usov.

Kovalov spune că nu a fost surprins să-i vadă pe generalii ruși Alexseyev și Zorin la masa negocierilor. „Acest proces a fost considerat o operațiune specială”, în afara războiului, a spus Kovalov, așa că și aceste discuții aveau nevoie de o notă specială.

Alexseyev lua din când în când pauze de la negocieri pentru a suna Moscova. Avea o „conexiune directă prin satelit” cu ministerul rus al Apărării, a înțeles Kovalov.

Pe măsură ce negocierile avansau, o a treia vizită la Mariupol a fost stabilită. Acum s-a petrecut una dintre scenele remarcabile ale acestui război – o întâlnire între generalii ruși care coordonau războiul sângeros și ofițerii ucraineni pe care Moscova îi prezentase drept „neo-naziști”.

În dimineața zilei de 16 mai, Kovalov a înregistrat o secvență la una dintre intrările în Azovstal. Zorin și Alexseyev apar mergând spre uzina bombardată.

Delegația a rusă s-a întâlnit cu un grup de cel puțin 6 soldați ucraineni, din care făcea parte și lt. col. Denys Prokopenko, comandantul Batalionului Azov.

Erau momentele de maximă îngrijorare pentru Kovalov. „Un moment al încrederii. Am făcut totul pentru ca să aducem părțile laolaltă, ne-am uitat unii în ochii celorlalți, partea rusă a promis o ieșire civilizată pentru soldații noștri.”

În debutul negocierilor, termenii erau simpli: militarii ucraineni vor înceta lupta, vor renunța la pozițiile lor de la uzină, iar Azovstal intra sub controlul rușilor.

Acordul a fost implementat întocmai. Mai târziu în aceeași zi, cei răniți grav au fost scoși din uzină pe tărgi.

În acea seară, adjunctul ministrului ucrainean al Apărării a anunțat că a început evacuarea soldaților de la Azovstal. Hanna Maliar a subliniat că 53 de soldați răniți au fost duși la un spital rusesc, iar 200 au fost mutați la centrul de detenție de la Olenivka, în autoproclamata republică populară Donețk.

În ziua următoare, pe 17 mai, în jurul prânzului, un șir nesfârșit de soldați începea o procesiune spre captivitate – mulți erau în cârje sau pe tărgi, șchiopătând sau grav mutilați.

„Văzându-i cum au părăsit Azovstal, mi-am dat seama că eforturile noastre nu au fost în van”, a declarat Kovalov.

El a avut din nou acces pe 18 mai. A filmat condițiile în care erau ținuți soldații ucraineni și cum erau îngrijiți de medici. A fost ultima dată când i-a văzut.

Două luni mai târziu, pe 29 iulie, o explozie a avut loc la Olenivka. 50 de prizonieri ucraineni au murit, inclusiv luptători care s-au predat la Azovstal.

Astăzi, în jur de 2.000 de luptători de la Azovstal se mai află la Olenivka, potrivit unei alte surse care a participat la negocieri alături de Kovalov. Continuă eforturile de a-i aduce și pe aceștia acasă, cel mai probabil prin intermediul schimburilor de prizonieri care se desfășoară în mod regulat.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite