Cine pierde și cine câștigă la reîmpărțirea banilor din buget

Prelungirea stării de alertă și în prima jumătate a trimestrului trei, la pachet cu o revenire mai lentă a economiei decât cea preconizată inițial i-a determinat pe guvernanți să revizuiască indicatorii macroeconomici: o scădere economică de 3,8%, de două ori mai mare decât era estimat, cu un deficit bugetar dus de la 6,6 la 8,6%.

Totul, tradus în venituri scăzute cu 31 de miliarde de lei. Asta în condițiile în care statul a reușit să cheltuie mai mult cu 24 de miliarde de lei.

Executivul încearcă să vadă partea plină a paharului.

Ludovic Orban, premierul României: Daţi-mi voie, în schimb, să vă recomand să urmăriţi evoluţia deficitelor bugetare în toate ţările europene şi să vedeţi că vom avea un deficit bugetar dintre cele mai mici la nivel european.

Rectificarea aduce și unele schimbări de priorități, în paralel cu păstrarea unor proiecte importante.

Florin Cîțu, ministrul Finanţelor: Față de bugetul inițial sumele alocate pentru sănătate au crescut cu aproximativ 45%. Educația pentru a asigura buna desfășurare a învăţământului românesc până la sfârşitul anului. Sumele alocate în plus către Ministerul Muncii în timpul acestui an şi cu această rectificare ajung la aproape 10 miliarde de lei.

Dincolo de sume, pe hârtie totul pare clar. Estimările Comisiei Europene sunt mai pesimiste și vorbesc de un declin mult mai sever al PIB-ului României, de 6% în acest an, în paralel cu o valoare negativă a economiei apropiată de cea din 2008-2009.

Dragoș Cabat, analist financiar: Modul în care au fost repartizate sumele nu este neapărat cel mai eficient economic, dar sunt cele absolut necesare ţinând cont de criza sanitară cu care ne confruntăm. Acel minus 6 al Comisiei Europene a fost uşor pesimist. A ţinut cont mai mult de a încadra România la ce se întâmplă la nivelul economiilor europene, dar vedem că, până acum, România este printre ţările care au performat ceva mai bine decât media Uniunii Europene.

Noua rectificare bugetară are toate șansele să nu rămână în forma dorită de Guvern.

Din Parlament, PSD amenință deja cu modificări substanțiale, nemulțumit de modul în care sunt folosite și direcționate fondurile către administrația locală și unele servicii de informații.