China vizează un obiectiv de creștere de cel puțin 6% în 2021

În 2021, „China va continua să se confrunte cu multe riscuri şi provocări de dezvoltare”, a declarat premierul Li Keqiang în discursul de deschidere a sesiunii anuale a parlamentului.

„Fundamentele economice care vor sprijini creşterea pe termen lung rămân neschimbate”, i-a asigurat premierul pe cei aproximativ 3.000 de deputaţi care, în majoritatea lor, purtau măşti albastre de protecţie.

La rândul său, FMI se aşteaptă la o creştere de 8.1% a Chinei, o cifră nerealistă după un 2020 sumbru.

Prima ţară afectată de noul coronavirus care a paralizat economia, China a renunţat în 2020 la stabilirea unui obiectiv anual de creştere, o decizie până acum extrem de rară în istoria recentă a ţării asiatice.

După măsuri de izolare fără precedent care i-au influenţat activitatea economică, China a înregistrat o scădere istorică a creşterii în primul trimestru al anului 2020 (-6.8%).

Îmbunătăţirea treptată a condiţiilor sanitare din primăvară a permis totuşi o redresare a PIB-ului.

China a înregistrat în cele din urmă o creştere anul trecut (+ 2.3%), spre deosebire de majoritatea celorlalte ţări care au intrat în recesiune, fiind totuşi cea mai scăzută creştere înregistrată de a doua cea mai mare economie a lumii din 1976.

Pentru a susţine economia aflată în dificultate, deficitul a atins anul trecut 3.6% din PIB. Un procent care va fi redus la aproximativ 3.2%, a afirmat premierul chinez.

China nu a mai înregistrat un excedent bugetar din 2007, aminteşte AFP.

Totodată, Beijingul şi-a stabilit obiectivul de a crea aproximativ 11 milioane de locuri de muncă în 2021. O cifră superioară celei de anul trecut (9 milioane), dar identică cu cea din 2019.

China vizează, de asemenea, o rată a şomajului de 5.5%, după un 5.6% anul trecut şi un maxim istoric de 6.2% în februarie 2020, la apogeul epidemiei.

Rata şomajului nu exprimă o imagine completă a condiţiilor economice. În China, şomajul este calculat doar pentru zona urbană, fără a-i lua în considerare pe cei aproape 300 de milioane de lucrători migranţi provenind din zona rurală, dintre care mulţi şi-au pierdut locurile de muncă din cauza crizei.

sursa agerpres