China, în pragul celei mai mari crize economice de la Revoluţia Culturală. Chinezii, prinși între Covid Zero și cele „trei linii roșii” ale lui Xi Jinping

În ultimii ani, guvernul a lansat destul de multe politici ambițioase pentru a-și modifica fundamental economia. În primul rând a fost răspunsul său la pandemia de Covid-19. În timp ce lumea trăiește cu virusul, China încă nu are toleranță față de focare.

O altă schimbare seismică a fost abordarea Beijingului față de imobiliare, unde investițiile în acest sector au reprezentat doar peste 10% din PIB-ul Chinei. Pentru a realiza mantra președintelui Xi Jinping, conform căruia „locuințele trebuie locuite, nu speculate”, oficialii au trasat în august 2020 așa-numitele „trei linii roșii” sau măsuri contabile menite să stăpânească datoria dezvoltatorilor. A urmat o altă reglementare câteva luni mai târziu, limitând împrumuturile bancare către industrie.

Pe cont propriu, fiecare politică are logica ei. Dar luate împreună, în special în fața variantei omicron extrem de contagioase a Covid, obiectivele nu numai că sunt în conflict între ele, ci amenință să arunce economia chineză în cea mai proastă stare de la Revoluția Culturală încoace. Xi Jinping va trebui să aleagă: fie Covid zero, fie cele trei linii roșii, dar nu ambele, subliniază Bloomberg.

Tensiunea clocotește în locuri neașteptate. În ultimele zile, cumpărătorii de case din orașele mai mici ale Chinei au refuzat să plătească credite ipotecare pentru apartamente pe care dezvoltatorii lor aflați în dificultate financiară nu le mai pot livra. Guvernul cântărește acum o perioadă de grație pentru a-i liniști pe consumatorii supărați, în timp ce băncile se străduiesc să estimeze de câtă rezervă de capital au nevoie.

În orice altă perioadă, consumatorii ar înghiți întârzierile în construcție. La urma urmei, cine vrea să aibă un credit slab, mai ales într-o țară în care delicvența îți poate aduce interdicția de-a te urca într-un tren de mare viteză? Dar lockdown-urile Covid au afectat fluxul de numerar al gospodăriilor. Acești cumpărători plătesc, în esență, o chirie dublă – pentru apartamentele în care locuiesc și pentru noua casă în care nu se pot muta. În plus, șomajul este ridicat și companiile reduc salariile.

Orașul Zhengzhou, unde se află cea mai mare fabrică de asamblare de iPhone-uri din lume, este un exemplu concret. Este epicentrul acestui boicot ipotecar, unde cumpărătorii de case au protestat împotriva a 32 de întârzieri ale proiectelor, conform datelor compilate de Shanghai E-House Real Estate Research Institute. China Real Estate Information Corp. arată că peste 25.000 de unități, sau 29% din totalul apartamentelor vândute anul trecut, nu au fost livrate la termen.

Zhengzhou a suferit și în urma restricțiilor Covid dure. Orașul cu 12 milioane de oameni a intrat într-un lockdown la nivel de district, la mijlocul lunii aprilie, timp de 19 zile, iar apoi încă o dată la începutul lunii mai, timp de o săptămână.

Poate că nu este o coincidență faptul că Xian s-a clasat pe locul al doilea la aceste boicoturi. La începutul acestei luni, orașul faimos pentru soldații de teracotă a fost închis din nou după lockdown-ul dezordonat și dur din ianuarie.

Și, deși o mare parte din vina poate fi pusă pe dezvoltatorii cu efect de pârghie excesiv, cum ar fi China Evergrande Group, politica strictă de sus în jos a Covid a sufocat fluxurile de numerar, transformând chiar și companiile bune în unele falimentare. La urma urmei, cine poate vinde apartamente atunci când oamenii sunt nevoiți să stea acasă?

În prima jumătate a anului, 34 de dezvoltatori importanți urmăriți de Barclays Plc și-au văzut vânzările în scădere cu 53% față de an. Nici constructorii de stat nu au fost cruțați. Vânzările la China Resources Land Ltd. și China Overseas Land & Investment Ltd. au scăzut cu 27%, respectiv 34%.

Dezvoltatorii listați își vor raporta câștigurile din prima jumătate a anului în august, iar peisajul nu se anunță a fi unul frumos. Cele trei linii roșii dictează cât de multă datorie poate acumula un constructor, iar una dintre valori este rata de numerar. Datoriile sunt încă acolo, dar grămada de bani s-a micșorat considerabil. Au fost puține venituri anul acesta, precizează Bloomberg.

Odată cu aversiunea la risc care îi cuprinde pe creditori, trecerea tuturor celor trei linii a devenit pragul minim care le permite constructorilor să refinanțeze datoria. În teorie, celor care încalcă o linie li se permite în continuare o creștere anuală de 10% a datoriei. Realitatea este însă alta. De exemplu, Country Garden Holdings Co., cel mai mare constructor din China, se confruntă cu o astfel de încălcare. A înregistrat o scădere a datoriei pentru anul încheiat în iunie 2021, arată datele compilate de Kristy Hung și Lisa Zhou de la Bloomberg Intelligence.

Politica celor trei linii roșii clasifică constructorii în zone verzi, galbene, portocalii și roșii. Dar, cu politica Covid Zero erodând fluxul de numerar al tuturor, acum există efectiv doar două zone – verde și roșie. Această politică de locuințe a devenit prea strictă.

Desigur, ambele strategii au unele avantaje. Până în prezent, China a raportat mai puțin de 1 milion de cazuri de Covid și nu există îngrijorări cu privire la Covid-ul lung, care afectează aproape unul din cinci americani care au avut virusul, notează Bloomberg.

Stăpânirea în imobiliare este, de asemenea, sensibilă. Accesibilitatea a devenit o problemă în orașele mari, în timp ce împrumuturile legate de locuințe pot duce la riscuri financiare sistemice. Numai băncile sunt estimate la o expunere de 62,3 trilioane de yuani (9,2 trilioane de dolari) sau aproximativ jumătate din PIB-ul Chinei. Cu toate acestea, ambele politici sunt atât de ambițioase și perturbatoare încât nu ar trebui implementate împreună.