Cheltuieli de miliarde de dolari pentru înzestrarea Armatei Române, în ultimul deceniu. Dar prea puține contracte de compensare, spun analiștii militari

16 vehicule amfibii de asalt, arme, piese de schimb și asistență tehnică din SUA, în valoare de peste 120 de milioane de dolari, pentru Batalionul de infanterie marină de la Babadag. Acesta este cel mai recent program de înzestrare al Armatei Române. În ultimii ani, statul a alocat miliarde pentru sisteme de rachete, avioane F-16, transportoare blindate și tancuri. Specialiștii spun însă că în continuare sunt zone cu dotarea la pământ.

Cmdr. (r.) Valentin Mateiu: Cu bani mulți, n-am făcut mai nimic pentru Marină. Marina nu are, în clipa de față, decât navele vechi, pe care îmi făceam eu ucenicia acum 30 – 35 de ani.

O altă mare problemă e că România cheltuie miliarde de dolari pe sisteme de armament, însă aduce prea puțini bani înapoi prin contractele de offset, contracte de compensare care întorc o parte din banii investiți în armament. Bucureștiul a folosit foarte des înțelegerile directe de tip „guvern la guvern” și mai puțin celelalte căi, care ar avea și obligativitatea offsetului.

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: Maniera de a procura echipamente militare „guvern la guvern” țin și de voința noastră, dar și de legislația țărilor dn care o facem.

Analiștii spun că multe dintre contractele care ar fi putut aduce bani înapoi în țară prin offset au eșuat. Cel mai bun exemplu este programul de 1,2 miliarde de euro, pentru 4 corvete. Deși licitația a fost câștigată în vara lui 2019, contractul este în continuare nesemnat.

Cmdr. (r.) Valentin Mateiu: Trebuie să se dea socoteală! Până nu se va da socoteală că X a semnat, Y a dat banii și, în final, nu am avut operaționalizat, de ce?

În 2023, Armata a primit un buget de 2,5% din PIB, după ce ani în șir a avut 2%. La Summitul NATO de la Vilnius, președintele Iohannis a declarat că în viitorul apropiat alocarea bugetară ar putea chiar să crească.