Luna trecută, unul dintre jurnaliștii cotidianului britanic The Guardian a primit un e-mail interesant. Un cercetător a dat peste o mențiune a unui articol din Guardian, scris de jurnalistul respectiv pe un subiect specific cu câțiva ani înainte, dar articolul era de negăsit. După mai multe căutări, jurnaliștii cotidianului și-au dat seama că el nu fusese scris niciodată, ci a fost inventat de ChatGPT.
Reporterul nu-și amintea că a scris articolul respectiv, dar titlul părea cu siguranță ceva ce ar fi scris, spune el. Era un subiect cu care se identifica și pe care îl acoperise în trecut. Îngrijorat că ar fi putut exista o greșeală din partea redacției, și-a rugat colegii să se întoarcă în sistemul redacției pentru a da de urma articolului. În ciuda înregistrărilor detaliate pe care cotidianul britanic susține că le ține cu privire la tot conținutul acestuia, în special în privința ștergerilor sau a problemelor juridice, nu au putut găsi nicio urmă a existenței articolului. De ce? Pentru că nu fusese scris niciodată.
Din fericire, cercetătorul a spus că și-a realizat materialul folosind ChatGPT. Ca răspuns la întrebarea referitoare la articolele pe această temă, IA-ul pur și simplu inventase câteva. Fluența sa și vastele date pe care se bazează, au făcut ca existența articolului inventat să pară credibilă chiar și pentru persoana care nu-l scrisese în niciun caz.
S-au scris multe despre tendința inteligenței artificiale generative de a fabrica fapte și evenimente. Dar acest detaliu specific - inventarea surselor - este deosebit de îngrijorător pentru redacțiile de știri și jurnaliștii de încredere, a căror includere adaugă legitimitate și greutate unei ficțiuni scrise în mod convingător. Pentru cititori și pentru ecosistemul informațional mai larg, acest lucru ridică întrebări cu privire la măsura în care se poate avea încredere în citări și ar putea alimenta teoriile conspiraționiste despre eliminarea misterioasă a unor articole pe teme sensibile care nu au existat niciodată.
Dacă acest lucru pare un caz izolat, este important de reținut că ChatGPT, de la un start timid în noiembrie, a înregistrat 100 de milioane de utilizatori lunari în ianuarie. TikTok, incontestabil un fenomen digital, a avut nevoie de nouă luni pentru a atinge același nivel. De atunci, Microsoft a implementat aceeași tehnologie în Bing, punând presiune asupra Google pentru a-i urma exemplul cu Bard.
În prezent, aceștia implementează aceste sisteme în Google Workspace și Microsoft 365, care dețin împreună o cotă de piață de peste 90%. Un studiu recent efectuat pe 1.000 de studenți din SUA a arătat că 89% dintre aceștia au folosit ChatGPT pentru a-i ajuta la o temă pentru acasă. Tehnologia, cu toate defectele sale, s-a standardizat cu o viteză incredibilă și se află acum în centrul unor sisteme care acționează ca punct cheie de descoperire și creativitate pentru o parte semnificativă a lumii.
În urmă cu două zile, arhiva The Guardian a fost contactată de un elev care a întrebat despre un alt articol lipsă al unui jurnalist menționat. Din nou, nu exista nicio urmă a articolului în sistemele redacției. Sursa? ChatGPT.
Este ușor să te lași absorbit de detaliile privind IA generativă, deoarece aceasta este opacă. Ideile și implicațiile, explorate deja de cadrele universitare din mai multe discipline, sunt extrem de complexe, tehnologia se dezvoltă rapid, iar companiile cu cote de piață uriașe existente o integrează cât de repede pot pentru a obține avantaje competitive, pentru a se perturba reciproc și, mai presus de toate, pentru a-și satisface acționarii.
Dar întrebarea pentru redacțiile de știri responsabile este simplă și urgentă: ce poate face această tehnologie chiar acum și cum poate aduce beneficii pentru o informare responsabilă într-un moment în care ecosistemul informațional mai larg se află deja sub presiunea dezinformării, a polarizării și a factorilor răi.
Aceasta este întrebarea cu care se confruntă în prezent cei de la The Guardian.
”Este motivul pentru care nu am anunțat încă un nou format sau produs construit pe baza inteligenței artificiale generative. În schimb, am creat un grup de lucru și o mică echipă de ingineri care să se concentreze pe cunoașterea tehnologiei, pe analizarea întrebărilor legate de politica publică și de proprietatea intelectuală, pe ascultarea cadrelor universitare și a practicienilor, pe discuțiile cu alte organizații, pe consultarea și formarea personalului nostru și pe explorarea în siguranță și în mod responsabil a modului în care tehnologia funcționează atunci când este aplicată în scopuri jurnalistice”, a spus jurnalistul Chris Moran.
”În acest fel, am constatat că, pe lângă faptul că ne întrebăm cum putem utiliza inteligența artificială generativă, reflectăm din ce în ce mai mult la scopul jurnalismului și la ceea ce îl face valoros. Suntem entuziasmați de potențial, dar prima noastră sarcină trebuie să fie să îl înțelegem, să îl evaluăm și să decodificăm impactul său potențial asupra lumii în general”, a scris jurnalistul.
Sursa: The Guardian