Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
BUCUREŞTI, 555 DE ANI

Cetatea lui Bucur. După 555 de ani

Cum este astăzi Bucureştiul, care sunt marile lui probleme şi ce proiecte promit autorităţile pentru ca metropola sa devină asemenea marilor capitale europene.

19 Septembrie 2014, 14:39 (actualizat 19 Septembrie 2014, 15:11) | Documentar de Liliana Teică |
Sky Tower Bucureşti
Sky Tower Bucureşti
Bucureşti
Bucureşti panoramă
City Gate Bucureşti
Statuie Caragiale Teatrul Naţional Bucureşti
Petrom City Bucureşti
Calea Victoriei  Bucureşti
Bucureşti 2014
Centrul istoric Bucureşti
Centrul vechi Bucureşti
Piaţa Cantacuzino Lahovari Bucureşti

Acum mai mult de şapte secole ciobanul Bucur îşi aşeza stâna în codrii mari ai Vlăsiei de pe malurile Dâmboviţei, dar, pentru că vremurile erau foarte tulburi şi gospodăria lui Bucur era mereu prădată de turci şi de tătarii, ciobanul a făcut din stâna sa o cetate şi a clădit alături o biserică. Cu timpul s-a născut o comunitate care s-a dezvoltat tot mai mult, şi, în urmă cu cinci secole,  în satele din jurul cetăţii ajunseseră să trăiască mai mult de 10 mii de oameni, agricultori şi meştesugari care îşi vindeau produsele în cetate.

Prima menţionare scrisă referitoare la Bucureşti apare într-un hrisov al domnitorul Vlad Ţepeş din 20 septembrie 1459, prin care îi scutea pe trei locuitori ai cetăţii lui Bucur, pe Andrei, Iova şi Drag, de la obligaţiile faţă de Curtea Domnească.

Bucureştiul de astăzi în statistici

Municipiul Bucureşti, numele oficial al capitalei, are un statut unic în ţară, nu aparține nici unui judeţ, dar populaţia sa este mai numeroasă decât a oricăruia dintre ele. Oficial are 1.9 milioane de locuitori, la care se adaugă încă aproximativ  430.000 de locuitori ai localităților din zona sa metropolitană. Neoficial însa, sociologii susţin ca pe teritoriul său, de 228 de km pătraţi care se întind pe şase sectoare administrative, capitala adună de fapt zilnic peste 3,5 milioane de oameni.  După numărul populaţiei, Bucureştiul este a zecea capitală europeana şi, cu un venit pe cap de locuitor de 30.700 de euro, mai mult decât dublul mediei naţionale,  Bucureştiul se plasează deasupra mediei europene.

(w300) Statuie CaEconomic, este cel mai prosper oraş al ţării şi produce 25% din PIB  ţării, este centrat pe industrie şi servicii, este sediul tuturor marilor companii şi, în total, a mai mult de 186 de mii de firme, şi deţine mai mult de o treime din spaţiile comerciale al ţării. Are cel extins sistem de transport public, aerian şi feroviar, capitala fiind principalul nod al reţelei drumurilor naţionale şi punctul de începere pentru trei autostrăzi.

Este cel mai important centru media, cultural şi artistic - are 21 de teatre care apaţin municipalităţii şi alte multe particulare, de învătământ - are 16 universităţi de stat şi încă 19 univerităţi particulare, şi are peste 60 de institute de cercetare.

Între toate capitalele lumii, Bucureştiul este pe locul 80 în ce priveşte indexul calităţii vieţii, care ia în considerare puterea de cumpărare, preţurile de consum şi al proprietăţilor raportate la venit, nivelul de siguranţă al cetăţenilor, sanatatea, timpul petrecut în trafic sau nivelul de poluare. Iar, între capitalele Uniunii Europene, Bucureştiul este pe penultimul loc, înaintea Sofiei, capitală Bulgariei.

În privinţa costurilor de trai, Bucureştiul se află pe locul 363, între 450 de oraşe ale lumii. Nu este, conform statisticilor, un oraş foarte poluat, între cele mai poluate 30 de oraşe ale lumii, Bucureştiul se află pe poziţia 28, iar în privinţa disconfortului provocat de aglomeraţia traficului capitala noastra sta destul de bine, bucureştenii consuma în trafic spre locul de muncă circa 39 de minute pe zi, faţă de cele 75 de minute consumate de indienii din Mumbai şi cele 25 de minute ale vienezilor.

Mai bine stă Bucureştiul în statisticile privind criminalitatea, capitala României fiind un oraş mult mai sigur decât majoritatea capitalelor europene, cu o rată a criminalităţii în scădere, dar încă cu destule  furturi - în special în transportul în comun - sau înşelătorii, şi în general cu un impact destul de limitat al crimei organizate.  Deşi prezenţa copiilor străzii a fost o problemă, în anii 1990, numărul lor a scăzut mult în ultimii ani, se estimeză că în prezent sunt circa 1000 de copii ai străzii, şi Bucureştiul se află acum sub media altor capitale europene.

Bucureşti,o metropolă europeană

(w220) Bucureşti

Capitala este în continuă transformare şi autorităţile promit o metropolă dinamică înscrisă în reţeaua capitalelor europene, cu un rol regional, continental şi intercontinental prin accentuarea  identităţii şi atractivităţii oraşului, ridicarea calităţii vieţii bucureştenilor, dar şi prin protejarea şi valorificarea patrimoniului arhitectural, urbanistic,  cultural sau a potenţialului natural al capitalei.

Autorităţile promit şi revitalizarea, pe lângă Centrul vechi, şi a altor zone cu valoare istorică şi arhitecturală însemnată, nucleul medieval al Căii Moşilor sau zona vechii axe comerciale Calea Griviţei. Proiectele vizează îmbunătăţirea infrastructurii şi  a spaţiului public. Unde clădiri istorice vor fi recondiţionate pentru a deveni platforme business, incubatoare de afaceri, centre comunitare, vor fi revitalizate meşteşuguri şi comerţul în stil tradiţional.

Se discută din nou de zona metropolitană şi de regionalizare, de refacerea infrastructurii de transport - pentru fluidizarea traficului, Inelul Median de circulaţie, al treilea al oraşului, va face legătura între marile zone rezidenţiale şi platformele industriale. Inelul median va avea 48 de kilometri şi nu va fi clasificat ca autostrada clasică sau urbană, conform declaraţiilor arhitectului şef al capitalei.

(w460) Calea Vict

În zona centrală pentru facilitarea traficului auto se reconfigureză străzile cu trotoare mai late pentru a da prioritate pietonilor, cu piste rezervate bicicliştilor şi parcări,  se ameliorează conexiunile de transport în comun.

Pentru socializare şi relaxare, autorităţile promit străzi şi pieţe ca spaţii publice prietenoase şi propun mai mult de 20 de proiecte de amenajare, de la piaţa George Cantacuzino până la mănăstirea Antim, iar malul Dâmboviţei va capătă aspect de promenadă. În strategia de dezvoltare urbană sunt incluse şi alte zeci de proiecte pentru recuperarea spaţiilor publice în marile pieţe ale Bucureştiului, Unirii, Piaţă Palatului, Universităţii.

(w460) Piaţa CanSunt doar câteva dintre rezolvările pe care le propune ultimul raportul al Primăriei Generale, din 2014, privind „Starea Bucureştiului”, la problemele care umbresc buna dezvoltare a Capitalei.

Dar, şi consumului de droguri îngrijorează autorităţile, se estimează că în Bucureşti sunt mai mult de 18 mii de consumatori, iar în comparaţie cu anii anteriori se observă o uşoară creştere a numărului de consumatori, iar Agenţia Naţională Antidrog lansează permanent campanii de prevenire şi reducere a riscurilor asociate consumului de droguri în rândul adolescenţilor şi tinerilor.

La fel de îngrijorătoare este şi situaţia câinilor comunitari, încă în număr foarte mare în libertate pe străzile oraşului, una din primele mari probleme  cu care se confruntă municipalitatea. O numărătoare ASPA indica, în septembrie 2013, o cifră de circa 65 000 de maidanezi în Bucureşti, iar potrivit unui raport oficial, întreţinerea unui maidanez în adăposturi, împreună cu medicamentele şi mâncarea,  costă circa 375 de lei pe lună,  la care se adaugă şi suma de aproximativ 400 de lei necesară tratamentelor medicale pentru oamenii muşcaţi de maidanezi pe străzi. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, anunţa, în octombrie 2013, că va demisiona din funcţie dacă nu scapă bucureștenii de 80% din câinii de pe străzi în 18 luni. De atunci au fost stânşi de de străzi cava mai mult de 30 000 de câini vagabonzi.

Memoria oraşului vs. marile proiecte de urbanism şi sistematizare

În proiectele pentru transformarea socialistă a oraşului au fost demolate casele de la periferie sau chiar din partea sa centrală,  au dispărut străzi întregi, monumente, clădiri de patrimoniu şi 20 de biserici, construite începând din 1564  şi până în 1947, pentru a face loc noilor bulevarde şi străzi şi enormelor cartiere de blocuri muncitoreşti.

Şi în proiecte mai recente de urbanism şi sistematizare au dispărut, sau au fost grav afectate, cartiere şi străzi întregi, Hala Unirii şi alte hale mai mici din jurul Hanului lui Manuc sau Piaţa 1 Mai – transformată până la anulare. Toate clădirile din complexul Moara lui Assan - moara propriu-zisă cu arhitectura unei cetăti medievale, silozuri, depozite şi hale - întins pe mai mult de 5 hectare, în zona Obor-Lizeanu-Şoseaua Stefan Cel Mare,  au fost vandalizate şi apoi demolate ilegal.

(w460) Sky TowerSectorul contrucţiilor a fost o importanta sursă a creşterii economice a oraşului din ultimele două decenii şi, în special, nordul oraşului s-a dezvoltat urbanistic foarte mult şi tinde să devină şi motor al dezvoltării economice.

În Bucureşti s-au ridicat în ultimii 20 de ani,  15 clădiri mai înalte de 50 de metri, iar doua dintre ele au mult de 100 de metri. Tower Center International are 26 de etaje şi 106 metri, iar Sky Tower are 137 de metri şi 37 de etaje, şi este cea mai înalta construcţie din Bucureşti.

S-au construit Podul Grozăveşti, Pasajul Basarab şi alte pasaje, Arena Naţională, clădiri enorme pentru a adăposti mall-uri, blocuri cu faţade de sticlă pentru sedii de companii şi banci, ansambluri rezidenţiale,  parcări, noi staţii de metrou pentru extinderea reţeaua de metrou. Multe şi-a făcut loc in peisajul oraşului cu preţul dărâmării unor monumente istorice şi clădiri de patrimoniu care păstrau memoria oraşului, iar altele au pierit vandalizate sau în incendii, izbucnite în momente foarte convenabile.

Bucureştiul este un oraş eclectic, iar diversitatea arhitecturală şi pitorescul Centrului Istoric au fost un atu pentru reconstrucţia şi revitalizarea zonei, devenită marcă identitară a Capitalei şi spaţiu de foarte mare interes pentru investitori şi public şi care atrage cel mai mare aflux de turişti străini. A fost readusă la viaţă zona primelor artere meşteşugăreşti şi comerciale, străzile Lipscani, Şelari, Şepcari, Covaci şi Gabroveni pâna la Hanul lui Manuc,   şi Calea Victoriei, străzile sunt frumos pietruite, clădirile de patrimoniu refăcute şi puse în valoare,  faţadele renovate, la fel şi splendidul pasaj Macca – Villacrosse, construit în 1891 pentru a lega Banca Naţională,  totul împanzit de zeci şi zeci de terase şi mici magazine.

Axa Nord-Sud Uranus, cea mai mare constructie urbana din ultimii 20 de ani, va leaga Piaţa Victoriei de Palatul Parlamentului printr-un bulevard cu şase benzi şi doua linii de tramvai, un pasaj peste Dâmbovita şi un tunel care va trece pe sub catedrala Mântuirii Neamului. Pentru realizarea proiectul au dipărut 13 monumente istorice şi 73 de clădiri de patrimoniu, între care Hala Matache, Hotelul Marna şi o casa în care a locuit Mihai Eminescu, dar şi multe locuri pitoreşti din zona Buzeşti-Griviţei-Berzei. Totul pentru ca în final, diametrala de la nordul la sudul capitalei,  adica 12,5 kilometri sa fie parcursă într-un sfert de ora.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN BUCUREŞTI, 555 DE ANI
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 2°C 1°C
IASI 1°C -1°C
CLUJ 7°C 7°C
CONSTANTA 5°C 8°C
CRAIOVA 1°C 2°C
BRASOV °C °C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Noiembrie 2018, 14:07
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-11-2018
Deschidere: 8574.88
Maxim: 8574.88
Mimim: 8541.04
Variatie: -0.19%
ATB
0.48
0%
SNG
34.80
0.14%
TLV
2.35
0.21%
SNN
8.49
0.35%
SIF1
2.30
0.43%
TEL
23.50
0%
SIF2
1.29
1.25%
SNP
0.38
0.53%
RPH
0.28
0%
ELMA
0.13
0%
ARHIVĂ ȘTIRI