Cercetătorii au o ipoteză pentru explicarea ”găurii gravitaționale” din Oceanul Indian

Această anomalie i-a nedumerit pe geologi de mult timp, dar acum cercetătorii de la Institutul Indian de Științe din Bengaluru, India, au găsit ceea ce ei cred că este o explicație credibilă pentru formarea ei: o masă de magmă care vine din adâncul planetei, la fel ca cele care duc la crearea vulcanilor.

Pentru a ajunge la această ipoteză, echipa a folosit supercalculatoare pentru a simula modul în care s-ar fi putut forma zona, mergând până la 140 de milioane de ani în urmă.

Descoperirile, detaliate într-un studiu publicat recent în revista Geophysical Research Letters, se centrează în jurul unui ocean antic care nu mai există, transmite CNN.

Oamenii sunt obișnuiți să se gândească la Pământ ca la o sferă perfectă, dar acest lucru este departe de adevăr.

„Pământul este practic ca un cartof ”, a spus coautorul studiului Attreyee Ghosh, geofizician și profesor asociat la Centrul pentru Științe Pământului al Institutului Indian de Științe. „Deci, din punct de vedere tehnic, nu este o sferă, ci ceea ce numim un elipsoid, pentru că pe măsură ce planeta se rotește, partea de mijloc se umflă spre exterior.”

Planeta noastră nu este omogenă în ceea ce privește densitatea și proprietățile sale, unele zone fiind mai dense decât altele – ceea ce afectează suprafața Pământului și gravitația sa, a adăugat Ghosh.

„Dacă turnați apă pe suprafața Pământului, nivelul pe care îl ia apa se numește ”geoid”– și acesta este controlat de aceste diferențe de densitate în materialul din interiorul planetei, deoarece atrag suprafața în moduri foarte diferite, în funcție de cât de multă masă este dedesubt”, a spus ea.

„Gaura gravitațională” din Oceanul Indian – numită ”geoid low” – este cea mai mare anomalie gravitațională a sa, formând o depresiune circulară care începe chiar lângă vârful sudic al Indiei și acoperă aproximativ 1,2 milioane de mile pătrate (3 milioane de kilometri pătrați).

Anomalia a fost descoperită de geofizicianul olandez Felix Andries Vening Meinesz în 1948, în timpul unui sondaj gravitațional de pe o navă și a rămas un mister.

Pentru a găsi un răspuns potențial, Ghosh și colegii ei au folosit modele computerizate pentru a seta ceasul înapoi cu 140 de milioane de ani, pentru a vedea imaginea de ansamblu, din punct de vedere geologic.

Din acel punct de plecare, echipa a efectuat 19 simulări până în prezent, recreând deplasarea plăcilor tectonice și comportamentul magmei, sau rocii topite, în interiorul mantalei – stratul gros al interiorului Pământului care se află între miez și crustă. În șase dintre scenarii, s-a format un geoid jos similar celui din Oceanul Indian.

Factorul distinctiv în toate aceste șase modele a fost prezența pungilor de magmă din jurul găurii gravitaționale, care, împreună cu structura mantalei din vecinătate, se crede că sunt responsabile pentru formarea acesteia, a explicat Ghosh.

Potrivit cercetării, gaura gravitațională s-a format acum aproximativ 20 de milioane de ani, conform calculelor echipei.

Este greu de spus dacă va dispărea vreodată. „Totul depinde de modul în care aceste anomalii de masă din Pământ se mișcă”, a spus Ghosh. „S-ar putea să persistă foarte mult timp. Dar s-ar putea, de asemenea, ca mișcările plăcii să acționeze în așa fel încât să o facă să dispară – câteva sute de milioane de ani în viitor.

Studiul a mai arătat că  schimbările climatice subterane, anomaliile de masă deformează pământul inclusiv de sub clădiri, astfel că potrivit specialiștilor, cercetarea este „cu siguranță interesantă și descrie ipoteze care ar trebui să încurajeze continuarea lucrărilor pe acest subiect