Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Cercetător CERN: "Fără bosonul Higgs, nici noi nu am putea exista"

Mircea Penţia, cercetător în cadrul Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), explică într-un interviu acordat TVRinfo.ro importanţa bosonului Higgs, cunoscut şi ca "particula lui Dumnezeu".

05 Iulie 2012, 13:01 (actualizat 05 Iulie 2012, 14:11) |
Mircea Penţia, cercetător CERN

Cercetătorii Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN) au anunţat miercuri descoperirea unei particule care ar putea fi mult căutatul boson Higgs. Mircea Penţia, cercetător CERN,  explică pentru TVRinfo.ro importanţa acestei particule.

De ce este atât de important bosonul Higgs?

Bosonul Higgs este cuanta câmpului cu acelaşi nume, câmp care umple uniform întregul univers. Este un fel de eter al secolului XIX, care însă s-a dovedit inexistent. Totuşi, câmpul Higgs formează una din componentele vacuumului fizic, cu care interacţionează particulele elementare în procesul de formare a masei acestora. Deci, masa particulelor elementare este dată de acest boson Higgs.

Fără el, nu ar avea masă nici electronii, nici quarcii şi cu atât mai puţin protonul şi neutronul sau atomii, moleculele şi orice obiect anorganic sau organic. Deci nici noi nu am putea exista. Nu degeaba este numit şi „particula lui Dumnezeu”.

Au apărut multe ştiri referitoare la bosonul Higgs, cu titluri de genul "cercetatorii au întrezărit particula", "aproape a fost descoperit".

Bosonul Higgs este singura particulă, din cele prevăzute de Modelul Standard al particulelor elementare, care încă nu a putut fi pusă în evidenţă experimental.

De exemplu, bosonii W şi Z, prevăzuţi de acelaşi Model Standard (componenta de interactie electro-slaba), au fost descoperiţi experimental în anul 1983, în experimentele UA1 şi UA2, de la CERN. Ca urmare, în 1984, Carlo Rubbia şi Simon van der Meer au primit premiul Nobel pentru fizică.

Problema bosonului Higgs s-a pus încă din anul 1960, când fizicianul Peter Higgs a propus mecanismul Higgs al ruperii de simetrie în interacţiile din natură, mecanism ce duce la formarea de particule masive (cu masa diferită de zero).

De exemplu, mecanismul Higgs de rupere spontană a simeriei interacţiei tari (Yukawa) dintre un câmp de bosoni (pioni) şi un câmp de fermioni (nucleoni), conduce la formarea masei nucleonilor. La fel în Modelul Standard, mecanismul Higgs de rupere spontană a simetriei interacţiei dintre câmpul de bosoni Higgs şi câmpurile de fermioni (quarci şi leptoni), conduce la formarea maselor acestora din urmă.

Particula descoperită de CERN este bosonul Higgs?

După prezentările de ieri de la CERN, Joe Incandela (cercetător şi purtător de cuvânt al experimentului CMS - Compact Muon Solenoid, din LHC - Large Hadron Collider) a spus mai mult sau mai puţin explicit că s-a găsit bosonul Higgs căutat, pe când Fabiola Gianoti (ATLAS) a fost mai precaută. Oricum, descoperirea anunţată este reală. Rămân în continuare de studiat proprietăţile acestei particule, pentru a o putea încadra fie în clasa de particule de Model Standard sau în afara acestui Model.

Într-un comunicat de presă din4 iulie 2012, CERN anunţă observarea unui boson în domeniul de mase 125 – 126 GeV de către experimentele CMS (125.3 GeV) şi ATLAS (126.5 GeV) la nivel de 5 sigma (cu probabilitate mai mare de 99.9999%). De găsit este evident că s-a găsit o nouă particulă, dar rămâne întrebarea, este acesta bosonul Higgs de Model Standard ?

Dacă afirmaţia este pozitivă, acest rezultat va fi cu siguranţă premiat Nobel.

Cercetătorii de la CERN au anunţat un nivel de încredere statistic de 4,9 sigma. Ce înseamnă acest nivel de încredere?

Valoarea nivelului de încredere de 4.9 sigma găsită de CMS şi de 5 sigma găsită de ATLAS, semnifică certitudinea cu care valorile găsite sunt în afara unei fluctuaţii statistice.

Pe o curbă Gauss a cărei semilărgime se măsoară prin sigma, pe domeniul +/-1 sigma se afla 68.27% din evenimente, pe domeniul +/-2 sigma se află 95.45% din evenimente, pe +/-3 sigma sunt 99.45% din evenimente, pe +/-4 sigma se afla 99.994% din evenimente, iar pe +/-5 sigma se afla 99.99994% din evenimente.

Care sunt efectele acestei descoperiri?

Efectele unui asemenea rezultat se vor vedea cât de curând, deocamdată la nivelul cunoaşterii şi înţelegerii structurii şi funcţionării materiei din univers. După cum se spune şi în comunicatul CERN, ceea ce vedem noi astăzi nu este decât 4% din întreaga materie din Univers. O teorie care ar putea porni de la aceste rezultate, cu o versiune mai exotică de particula Higgs, ar putea face o legătură cu restul de 96% din Univers, rămas încă neobservat.

Care a fost atmosfera ieri, la Geneva?

Evenimentul este unul deosebit aici la CERN. Prezentările au fost făcute cu invitarea a foarte multe personalităţi din lumea întreagă, inclusiv Peter Higgs, fizicianul care a postulat existenţa bosonilor ce-i poartă numele. Interesul este demonstrat şi de numărul mare de jurnalişti din întreaga lume care au participat la lucrări şi la Conferinţa de Presă ce a urmat prezentărilor ştiinţifice.

Impactul este atât unul ştiinţific, cât şi unul politic, având în vedere participarea unui mare număr de institute de cercetare din întreaga lume. Atât liderii politici, cât şi oamenii simpli trebuie să fie informaţi în legătură cu cercetările şi rezultatul acestora, pentru care fiecare locuitor al ţărilor participante CERN îşi aduce într-un fel contribuţia.

CV

Mircea Penţia are un doctorat în Fizica Particulelor Elementare, obţinut în 1984. A realizat primul detector integral românesc, proiectat, instalat şi care funcţionează în prezent la CERN, în cadrul instalaţiei DIRAC. Este conducătorul grupului român din Colaborarea DIRAC de la CERN. În limba română a publicat cartea “Bazele Teoriei Cuantice a Câmpurilor”.

Mai multe informaţii despre cercetătorul român puteţi citi pe pagina sa de pe Ad-Astra sau profilul său de la CERN.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SCI-TECH
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 22°C 24°C
IASI 21°C 24°C
CLUJ 24°C 26°C
CONSTANTA 13°C 16°C
CRAIOVA 22°C 25°C
BRASOV 22°C 23°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 25 Aprilie 2019, 01:40
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 24-04-2019
Deschidere: 8358.28
Maxim: 8382.84
Mimim: 8352.86
Variatie: 0.14%
TLV
2.15
0.46%
BRD
13.66
0.15%
TGN
351.00
0.57%
SNP
0.38
0.13%
FP
0.96
0.42%
EL
10.70
3.37%
SNG
33.85
0.44%
SNN
10.38
1.37%
TEL
20.80
0%
BVB
22.20
0.89%
ARHIVĂ ȘTIRI