Cercetarea agricolă, la sapă de lemn. ANAF pune sechestru pe ce mai găsește-chiar și pe țuică. Între timp, importăm semințe românești

Anual, agricultorii cumpără din străinătate seminţe de roşii de peste 30 de milioane de euro. Soiurile româneşti aproape că au dispărut după ce staţiunile de cercetare agricolă au ajuns în colaps din cauza subfinanţării.

„Au găsit sămânţă în Statele Unite ale Americii, la o bancă de gene, şi de asemenea în Germania. Şi de acolo au primit un pliculeţ mic cu 10-20 de seminţe din soiul românesc”, explică preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Gheorghe Sin.

Am ajuns să consumăm roşii româneşti doar cu numele. Peste 90% din sămânţa de tomate este importată, confirmă directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Costel Vânătoru. 

În 2009 a fost adoptată o lege prin care staţiunile de cercetare urmau să primească bani de la buget. Legea nu a produs efecte pentru că nu a avut norme de aplicare. Hotărârile de guvern necesare au fost tergiversate 8 ani.

Astfel, unităţile de cercetare au intrat în blocaj financiar. Unele sunt chiar executate de Fisc.

Staţiunea pomicolă Bistriţa nu şi-a mai plătit dările la stat de 7 ani, pentru că nici statul, care este proprietar aici, nu i-a finanţat activitatea. În contul datoriei acumulate, ANAF a venit şi a pus sechestru pe ce a găsit. Mai exact, pe 3.000 de litri de ţuică, transmite Nicoleta Cherecheșiu, jurnalist TVR. 

Zeci de proiecte de cercetare sunt blocate.

Pentru a debloca situaţia, Ministerul Agriculturii a iniţiat 32 de hotărâri de guvern prin care staţiunile de cercetare vor primi finanţare de la buget.

După 1990, cercetarea agricolă din România a pierdut peste 2.500 de specialişti din cauza subfinanţării. Aproape jumătate dintre unităţile de cercetare şi-au închis porţile. Patrimoniul ştiinţific s-a redus de aproape 5 ori, la mai puţin de 35.000 de hectare.